D u p ă … 1 0 0 d e a n i

Pentru teritoriile aflate sub dominația Monarhiei Austro-Ungare (Transilvania,Banat , Bucovina), Primul război mondial a început în anul 1914, în timp ce pentru Regatul României acest mare eveniment, primul cu extindere mondială,va începe efectiv peste 2 ani,în anul 1916. Vestea cumplită a asasinării la Sarajevo,în Bosnia-Herțegovina a arhiducelui moștenitor Franz Ferdinand și a soției sale Sophie,ducesă de Hohenberg la 28 iunie 1914 de către Gavrilo Prinkip, a bulversat cancelariile marilor puteri europene, a stârnit reacții vehemente sau prudente ale personalităților politice și militare ,ale opiniei publice, ale oamenilor de rând. Știrea s-a răspândit cu repeziciune mai ales în orașe prin intermediul ziarelor și revistelor,prin discuții în restaurante,cafenele,cluburi etc. Spre exemplu Gazeta Transilvaniei apare la Brașov în doliu și publică pe prima pagină un duios articol … Francisc Ferdinand a murit. Și cu el au murit toate nădejdile noastre. Noi,acest neam care a trăit numai din nădejdi și care țesea în jurul acestui om cel mai frumos vis, îl plângem mai mult … (Magazin istoric nr.7(568),pag 11).
De aceeași părere este și Constantin Diamandy, Ministrul României la Sankt Petersburg care consemna în ziarul Universul din 1 iulie 1914 … Nădejdea lumii politice era arhiducele Franz Ferdinand. Acest principe liniștit și hotărât,înzestrat cu un mare simț al echității, era singurul în stare să țină cumpăna între naționalități. Cu el n-a murit un principe, ci un principiu. Și în această constatare stă marea greutate a problemei austriece deschise brusc de un glonț sub ochii Europei îngrozite. Oricât ne-am gândi la valoroasa pereche ucisă mișelește, grija zilei de mâine pentru întreaga Europă și mai ales pentru România ne poartă spre problema austro-ungară, care e din nenorocire și o problemă românească …(Magazin istoric nr.6(567),pag.4).
În ziarul Adevărul din 30 iunie 1914 se consemna … Pentru noi, românii,începe dar o eră nouă, cu condițiunea să avem și noi oameni noi, căci cu cei vechi,pe care îi cunoaștem,oameni ce s-au dovedit lipsiți de curaj, fără concepțiuni largi, fără de voință și de avânt, atât la cârma statului,cât și în capul partidelor noastre, știm dinainte că vom rămâne în mijlocul drumului …(magazin istoric nr.7(568)pag.11).
Oare cum era pregătită populația Transilvaniei privită prin prisma mentalităților individuale și colective pentru a face față acestor provocări noi,nemaiîntâlnite până atunci. Din documentele vremii putem reconstitui acțiunile statului dualist care s-a angajat într-un conflict ce îi va aduce sfârșitul din anul 1918. În primul rând au fost făcute mobilizări ale celor apți de a pleca pe front, vârsta acestora crescând mereu,pe măsura pierderilor armatei, apoi s-au efectuat mereu rechiziții de bunuri necesare soldaților, s-au organizat transporturi ale acestor bunuri spre punctele de colectare. Estimările istoricilor ne spun că peste 50.000 dintre cei plecați pe front nu s-au mai întors la familiile de unde au plecat. Ce dramă au trăit aceste familii care nu și-au mai revăzut niciodată pe cei dragi plecați pe front, cât timp le-a trebuit să-și revină, asta nu ne spun documentele decât în mică măsură. În majoritatea satelor din Transilvania, amintirea acestor soldați dispăruți pentru o cauză pe care nu știm cât de bine au înțeles-o, se păstrează prin numele lor înscris pe monumentele comemorative unde la Ziua Eroilor se săvârșește o slujbă religioasă, se depun coroane de flori, se rostesc cuvântări, se intonează cântece patriotice.
Centenarul Primului Război Mondial prilejuiește istoricilor abordarea acestui eveniment nu atât prin enumerarea momentelor mai importante care sunt în mare parte cunoscute destul de amănunțit ci mai ales prin prisma mentalului individual și colectiv, a urmărilor avute pentru evoluția ulterioară a unor state, a unor regimuri politice, a unor personalități ce se vor impune în perioada următoare. Am reținut 3 probleme puse în discuție, ce s-ar fi întâmplat dacă Austro-Ungaria nu s-ar fi destrămat, ce s-ar fi întâmplat dacă revoluția din Rusia nu s-ar fi declanșat sau ar fi fost înfrântă, ce s-ar fi întâmplat dacă pe scena politică nu ar fi apărut V. I. Lenin. Poate sunt numai supoziții … poate…

Prof. Rus Augustin, Școala Gimnazială Budești