DANY NE-A CONVINS: CHIAR DACĂ ÎL CHEAMĂ RĂU A FOST UN ELEV ŞI ABSOLVENT EXCELENT !

Tânărul Rău David-Daniel, proaspăt absolvent cu diplomă de bacalaureat al Colegiului Tehnic INFOEL Bistriţa, specializarea electronică şi automatizări şi totodată student în anul I la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca - Facultatea de Automatică – inginerie medicală este un băiat harnic, muncitor, cumsecade, respectuos, cu bună cuviinţă aşa cum sunt toţi fiii satelor noastre bârgăoane, face parte dintr-o familie de orăşeni de la Strâmba, comuna Josenii Bârgăului. Este o formulare probabil puţin cam derutantă întrucât fiecare dintre noi cunoaştem faptul că această localitate, înainte de 1989, abia a reuşit să-şi păstreze statutul de sat deoarece fusese propusă spre dezafectare, ceea ce însemna că treptat, treptat trebuia să dispară de pe harta judeţului şi a ţării. În acelaşi timp, nu poate fi considerată a fi eronată fiind vorba de familii originare de aici, devenite ca urmare a preocupărilor profesionale orăşeni, dar care nu pot şi nici nu doresc să se desprindă de satul de baştină, iar în aceste condiţii pendulează între Bistriţa şi Strâmba. Este pe undeva un lucru firesc pentru că cine a respirat aerul său curat, a băut apa sa limpede precum cristalul şi s-a desfătat în oaza ei de linişte şi reconfortare nu se mai poate desprinde de aici. Sunt opiniile nu numai ale localnicilor, ci şi a unor familii precum: Ioan şi Fabiola Holbură, Laura Ulsamer, Radu Pintea, Vasile Pintea, Dana Oul şi altele, care au trăit mulţi ani în mari oraşe ale ţarii sau chiar din USA, Canada, Germania, Spania, iar acum s-au stabilit aici, unde se simt excelent şi nici prin gând nu le trece să o părăsească şi să plece în altă parte. Aceste opţiuni presupun desigur obligaţii suplimentare, eforturi, multă muncă, dar oamenii aflaţi în această situaţie, printre care şi « Ghiţă » sau « Gicu », cum este gratulat cu multă simpatie de amici tatăl lui Dany, care are la Strâmba o superbă gospodărie, consideră că merită să facă acest lucru. În cazul concret, tatăl răspunde de treburile gospodăriei, mama de cele casnice, iar Dany îi ajută pe amândoi, neuitând niciodată de una dintre sarcinile sale zilnice principale aceea de a-i duce mâncare bunicii sale Mina, femeie în vârstă de 78 ani şi suferindă. Nici acum nu-mi este prea clar când şi cum a învăţat Dany pentru că l-am văzut mereu şi mereu la muncă, făcând treburi utile în gospodărie. Totodată, l-am admirat pentru ingeniozitate, pentru modul în care îşi organiza treaba şi îşi drămuia timpul preţios disponibil. În prima parte a acestui an, de pildă, având de administrat îngrăşăminte naturale în livadă şi-a amenajat un mijloc de transport mai original alcătuit dintr-o sanie, tractată de autoturism, iar pentru eficientizarea activităţii şi a-şi acorda probabil câteva clipe de răgaz pentru o mai veche a sa pasiune fotbalul a apelat la sprijinul unor prieteni şi verişori. De altfel, o perioadă de vreo şapte ani a activat în echipa de fotbal – copii a F.C. Gloria Bistriţa pe postul de extremă dreaptă, dar după admiterea la liceu, a fost nevoit să renunţe întrucât avea ore şi după masa, iar participarea la activităţile extraşcolare i-ar fi putut afecta şi periclita realizarea obiectivului său prioritar – activitatea de pregătire -. Dany a fost şi a rămas valoros şi pentru că a avut obiective clare, a muncit pentru realizarea lor şi le-a subordonat celelalte activităţi. Nu întâmplător a obţinut rezultatele bune şi foarte bune de care am amintit. Realizările lui Dany vin după cele de anul trecut ale minunatei sale surori, Mihaela-Diana, în prezent studentă în anul II la Universitatea de Medicină şi Farmacie « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca. După importantele succese repurtate – promovarea examenului de bacalaureat şi admiterea la facultate – am încercat să aflăm cum se simte, care este starea sa de spirit a acestui tânăr valoros. Am primit un răspuns, care atestă nu numai multă maturitate şi responsabilitate, dar şi o cunoaştere temeinică a realităţilor actuale ale societăţii româneşti. « Mă bucur că am reuşit să mă revanşez pentru sacrificiile pe care le-au făcut pentru mine părinţii ». Întradevăr, nu e puţin lucru şi nu e uşor ca în aceste vremuri nu tocmai dintre cele mai propice din punct de vedere economic să ţii doi copii la liceu şi facultate, dar oamenii se sacrifică şi nu întâmplător întrucât investiţia în viitorul copiilor reprezintă investiţia cea mai valoroasă, cea mai eficientă şi mai de perspectivă decât oricare alta. Dany nu i-a uitat şi nu-i uită nici pe cei care l-au ajutat şi i-au călăuzit paşii pe drumul devenirii sale profesionale: dirigintele clasei prof. Irimie Nechiti, profesoara de limba română Adela Vlad, profesoara de matematică Daria Stoleru, profesorul de biologie Claudiu Gavriloaie, pe celelalte cadre didactice şi tehnice de la instituţia prestigioasă de învăţământ bistriţeană la care a învăţat, cărora le exprimă şi pe această cale întreaga sa gratitudine. Din modestie probabil, n-a amintit nimic de meritele personale pentru că oricât de buni ar fi părinţii şi oricât de competenţi şi calificaţi ar fi profesorii nu se pot substitui elevului, iar esenţiale rămân până la urmă pregătirea şi eforturile individuale ale fiecăruia.
Este şi motivul pentru care îl felicităm nu numai pentru muncă, strădanii şi rezultate dar şi pentru faptul că se pregăteşte într-un domeniu cu deficit de cadre calificate, iar de pregătirea sa vom putea beneficia probabil mulţi dintre noi conjudeţenii lui întrucât exercitarea actului medical la parametrii de calitate ceruţi nu se mai poate realiza fără utilizarea de aparatură de mare performanţă în care rolul specialistului este unul decisiv. În acelaşi timp avem satisfacţia că a reconfirmat o mai veche opinie pe care o aveam despre copiii satului românesc şi că ne-a convins că antonimul lui Rău, nu e Bun, ci….. Excelent ! Ioan Sărăţean

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5