Monica-Maria-Elena, studenta eminentă de pe Bârgău ce aduce binefacere pentru familie şi ţară

Strâmba a fost din totdeauna o localitate fără prea mulţi ʺdomniʺ, deşi nici această categorie n-a lipsit cu desăvârşire. Nume precum cele ale inginerului horticol Ciot Ioan, ale Marianei Flâmând, cadru didactic şi solistă de muzică populară, ale avocatei Floruţa Petraşcu, ale unor militari sunt notorii. La acestea se adaugă cele ale  medicului rezident Rău Mihaela-Diana, absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca, ale fratelui acesteia Rău David-Daniel,  absolvent al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca - Facultatea de Automatică – inginerie medicală, cărora în curând li se vor alătura cele ale Silviei-Georgeta Borgovan, viitoare absolventă a Facultăţii de educaţie fizică şi sport Cluj-Napoca, ale lui Stehuţă Alexandru Sergiu, viitor absolvent al Facultăţii de drept din Timişoara şi altele. Condiţiile speciale existente  la Strâmba  au fost ani buni mai puţin favorizante şi stimulative pentru cei dornici de realizare profesională prin studiu şi educaţie. Multă vreme pentru un copil din Perju, din Tablă ori de la Km 7,  din vârful Strâmbei a constituit o adevărată performanţă chiar şi finalizarea studiilor învăţământului obligatoriu întrucât nu era deloc uşor ca la vreme de iarnă să parcurgă prin nămeţi, pe viscol şi vreme rea drumul până la şcoală şi înapoi, mai ales că perspectivele de a întâlni cu lupul ori alţi prădători erau reale. Mi-au fost confirmate de un fost consătean şi foarte bun amic de la Suseni, regretatul inginer Bufu Larion Ionel, fost între 1973-1978, director general al IFET Bistrița şi deputat în organul legislativ suprem (1976-1980), care în timp ce era elev la Liceul "George Coşbuc" Năsăud (1951-1954), după manifestările de 7 Noiembrie, l-a cuprins dorul de casă şi ai săi. Aşa se face că  n-a stat prea mult pe gânduri. Împreună cu un  fost coleg, un viitor profesor de biologie bârgăoan, aciuiţi în cabina de frână a unui vagon de marfă au  ajuns până la Ilva Mică, după care au pornit pe jos pe fostul Drum al Grănicerilor spre casă. Când au ajuns la Strâmba, deja se înnoptase, dar n-au ţinut seama de povaţa proverbului potrivit căruia ʺnu-i bine să dai drumul pe cărareʺ şi au apucat-o pe o scurtătură pe care o ştiau, ce ducea spre Valea Muntelui, Dealul Arşiţei având ca punct terminus podul de peste râul Bistriţa de la Suseni, unde se socoteau  acasă. La scurtă vreme, însă, au auzit larmă mare, ce venea dinspre un staul de oi din apropiere  şi au ajuns la concluzia că lupii  au dat iama. De teamă, s-au urcat într-un fag, de unde fostul său coleg  n-a vrut cu nici un chip cu toate insistenţele să coboare decât în dimineaţa următoare, după ce a auzit bucinul de la fosta fabrică de hârtie. Colegul s-a ales cu o pneumonie zdravănă, care l-a ținut la pat mai bine de două săptămâni. De altfel şi autorul acestor rânduri a avut la Strâmba o întâlnire, e adevărat cu mult mai amiabilă,  cu lupul. La 11/12 ani în timp ce eram la Tablă la Ionul Niţii şi  aveam pentru scurt timp în grijă un mic botei de miei am primit vizita a doi astfel de musafiri, care mi s-au părut a fi doi căţălandri drăgălaşi, simpatici  şi nevinovaţi. Abia după ce proprietarul a început să-şi numere mieii am realizat că vizita lor putea fi aducătoare de neplăceri. Deşi odată cu înfiinţarea Regimentului II românesc de graniță, Strâmba a devenit un punct important de legătură și comunicație între comenduirea aflată la Năsăud, subunităţile de pe Valea Someșului și companiile III şi IV de pe Valea Bârgăului  acest lucru nu a avut urmările scontate în plan economic şi social.  În mod surprinzător, conaţionalii noştri de etnie germană din Districtul săsesc al Bistriţei au susţinut încă la începutul secolului trecut că zona merită mai multă atenţie. În acest sens, reprezentanţii saşi au propus şi votat în adunarea comitetului municipal al Comitatului Bistriţa-Năsăud  un proiect de construire a căii ferate din Bistriţa spre Ilva Mică peste Dealul Strâmba, mai ales că în 1898, a fost dată în folosinţă calea ferată Bistriţa Nord - Bistriţa Bârgăului Nord, reuşind să impună chiar adoptarea unui proiect de rezoluţie a cărui materializare ar fi adus un aport benefic de bunăstare economică şi socială oamenilor locului. A învins punctul de vedere al reprezentanţior românilor şi ungurilor, care au  optat ca linia ferată să se realizeze pe traseul cunoscut: Beclean-Năsăud-Ilva Mică, negocierile de concesionare fiind finalizate la sfârşitul lunii ianuarie 1906.  La Strâmba s-a născut expresia ʺa câştigat precum Sbârcioaia în oale !", ce exprimă ineficienţa unei acţiuni, activităţi, întreprinderi, iniţiative. Sbârcia Ludovica (11.07.1908 – 26.07.1991) a fost o locuitoare din şcârlărime, adică de la Mijlocenii Bârgăului, (şcârla fiind o pipă confecţionată din lut, o precursoare rustică a actualei ţigări electronice – n.n.), care, după război prelua marfă de la olarii de aici, breaslă din care au făcut parte şi antecesorii autorului acestor rânduri (tata şi bunicul – n.n.) şi o valorifica în comunele de pe văile Someşului,  Ilvelor, Sălăuţei şi pe unde mai putea, realizând un mic câştig. Într-o împrejurare, pe fostul Drum al Grănicerilor (Dealul Strâmbei – n.n.), i s-a răsturnat căruţa, iar mare parte din oale s-au spart. Supărată foc de întâmplare, a luat o bâtă cu care le-a alduit pe cele rămăse întregi, după care a revenit la ai săi fără marfă, fără bani, doar cu truda şi munca sa în zadar. Lelea Ludovica a fost soacra Elisabetei Tănase (n.1932), din Prundu Bârgăului, mezina martirului bârgăuan și al neamului nostru românesc Leon Vlad, (09.09.1894 – 10.10.1944),  care, în noaptea de 09/10 octombrie 1944, împreună cu părintele protopop iconom stavrofor Augustin Pop, de la Mijlocenii Bârgăului şi alți cinci locuitori de frunte al zonei, au fost asasinaţi  mișelește prin împuşcare de armatele horthyste la retragere la Prundu Bârgăului, iar cadavrele lor au fost aruncate într-o groapă comună. Până în anul 1956, Strâmba nici nu a fost considerată sat, adică unitate administrativ-teritorială distinctă. Era constituită din câteva gospodării răzleţe, parte aparţinând de satul Josenii Bârgăului, reşedinţa de comună, iar o altă parte de satul Rusu Bârgăului. Evoluţia n-a fost una favorabilă localnicilor nici ulterior întrucât prin Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale s-a stabilit restrângerea perimetrelor construibile la strictul necesar şi s-a considerat că este una fără perspective. Drept urmare s-a interzis autorizarea oricăror lucrări de construcţii, fiind propusă pentru dezafectare, ceea ce echivala cu desfiinţarea. Viaţa şi realităţile n-au vrut să se conformeze planurilor şi acelei strategiei de dezvoltare. Analizând situaţia, localnicii au ajuns la concluzia că o localitate fără instituţiile sale fundamentale - şcoala şi biserica - nu poate fi socotit sat, iar drept urmare, în 1969, şi-au edificat  un local de şcoală, iar între anii  1983 – 1989, în plin regim totalitar în timp ce în altă parte se demolau sau se transaltau biserici şi-au construit şi o Casă a Domnului,  a cărei lucrări au fost finalizate în anii 1990-1991. Biserica Ortodoxă   Română Strâmba are Hramul "Naşterea Maicii Domnului" prăznuit pe 8 septembrie şi Hramul "Sfântului Ierarh Nectarie" prăznuit pe 9 noiembrie. Ulterior, acesteia i s-au adăugat capela şi Biserica de la Mănăstirea ” Sfântul Ierarh Spiridon “ iar la 21 octombrie 2012 a fost inagurată Biserica Creştină Penticostală Emanuel, astfel că Strâmba satul, care în viziunea dinainte de 1989 trebuia să dispară de pe harta judeţului şi a ţării, are în prezent nu una ci..........patru biserici ! A avut loc şi o regrupare voluntară a fondului locativ în jurul  căilor de comunicaţie existente respectiv a D.J. 172 C Josenii Bârgăului – Ilva Mică  şi a drumului comunal, ce face legătura cu satul vecin Dumbrava, comuna Livezile, mărindu-şi astfel şansele de a beneficia de toate utilităţile. În prezent, S.C. Dimex 2000 Compay SRL împreună cu Star Comexim SRL Cluj au început deja lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului peste Strâmba, respectiv DN 17 - Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică, pe o lungime de 14,2 km, care este inclus în Lotul 3 al DJ 172 D, Poarta Transilvaniei. Primăria şi-a propus racordarea satului la reţeaua de alimentare cu apă, extinderea reţelei electrice şi alte investiţii benefice pentru comunitate. Progresele înregistrate vor avea cu siguranţă implicaţii benefice asupra vieţii oamenilor. Strâmba are o viaţă economică şi socială deosebit de activă şi o evoluţie demografică pozitivă. Acest lucru e posibil şi ca urmare a faptului că are şi o categorie specială de oameni, cea de superdomni,  care nu se întâlneşte chiar la tot pasul. Din rândul acestora face parte familia Nelu şi Fabiola Holbură, care în ultimii ani, a sprijinit peste douăzeci de familii aflate în dificultate să devină proprietare a unor case de locuit împreună cu terenul curte şi grădină aferent. Numărul exact al beneficiarilor e cu siguranṭă mult mai mare pentru că la casele edificate pentru locuitori din localitatea de baștină, de la Strâmba, de la Joseni, trebuie adăugate și cele destinate unor familii de pe la Domnești, judeṭul Bistriṭa-Năsăud,  din comuna Cristian,  judeṭul Sibiu, din judeṭul Vâlcea și alte zone ale ṭării. Gestul suprem de altruism l-a făcut în toamna anului trecut, când aflând de greutăṭile materiale și locative cu care se confruntă o familie cu șapte copii, majoritatea școlari și preșcolari și patru nepoṭei au luat-o la dumnealor acasă. I-au donat  suprafaṭa de 2100 m.p. teren, (iniţial şi-au propus să o gratifice cu 1000 m.p., dar la sugestia şi insistenţele doamnei Fabiola au majorat suprafaţa – n.n.), situat într-un cadru natural deosebit, în preajma locuinṭei și a D.J. 172 D Josenii Bârgăului - Strâmba - Ilva Mică și le-a construit din materiale de foarte bună calitate  o casă tip Parter compusă din trei camere și dependinṭe cu posibilităṭi de etajare. Acesteia i se adaugă familiile Uifelean Ioan şi Uifelean Cornel, asociații şi administratorii S. C. Invert Grup S.R.L. cu peste 100 angajaţi, care activează în domeniul construcțiilor civile, unde ocupă locul 1 în Top Afaceri România, implicată în realizarea unor proiecte de investiţii în domeniul imobiliar dintre cele mai importante în judeţele Bistriţa-Năsăud (infrastructura Liceului Creştin Logos - n.n.), Cluj (blocuri de locuinţe şi spaţii pentru birouri), Alba (Biserica de la Mănăstirea Dumbrava), Arad şi nu numai, ce asigură locuri de muncă  şi venituri sigure tuturor celor care dispun de o calificare adecvată şi doresc să muncească în domeniu.  În pofida activităților intense şi de răspundere în care sunt angajaţi nu ezită să-ţi de-a bineţe,  să oprească, să te întrebe dacă n-ai cumva nevoie de vreun sprijin. La fel procedează părinţii celor în cauză  Uifelean Ioan-senior şi soţia Uifelean Laura, nora  Uifelean Alina şi ceilalţi membri ai familiilor Uifelean şi Călini.  Cu asemenea oameni viitorul e cu siguranţă asigurat. Ne dovedeşte acest lucru şi Monica-Maria-Elena Rău, fiică a satului, studentă în anul III la Facultatea de Construcţii de Maşini – Specializarea Inginerie - Management din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, viitor cadru tehnic de perspectivă, considerată a fi o adevărată binefacere pentru familie, comunitate şi ţară. Pentru profesoarele Felicia Măjeri,  Horga Adina-Emilia, Suciu Eleonora, Parasca Doina, Liliana Rău, dascălii săi de la Josenii Bârgăului, pentru cadrele didactice de la Liceul Tehnic Infoel Bistriţa şi nu numai acest lucru nu constituie o surpriză. I-a obişnuit demult cu performanţe la cel mai înalt nivel, rod al inteligenţei şi zestrei sale intelectuale native, perspicacităţii şi spiritului său novator. Din portofoliul său de performanţe fac parte numeroase premii I acumulate începând din clasa întâi şi până astăzi. În prezent e beneficiară de bursă socială şi bursă academică. A absolvit clasa a XII­-a C cu media generală 9,91. În 2015, anul în care a susţinut examenul de bacalaureat, în care mama sa a fost plecată cinci luni de zile la muncă în Germania, timp în care s-a ocupat şi de menaj, de treburile casnice şi gospodăreşti a obţinut: Premiul Special pentru rezultate deosebite la matematică (28.05.2015), Premiul la Concursul Regional de Matematică Aplicată în Economie - "ECOMAT", organizat de Colegiul Economic Iulian Pop Cluj-Napoca (23.05.2015), Premiul la Concursul Naţional de Eseuri Succesul în ospitalitate şi turism organizat de Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Business.  Monica-Maria-Elena a dovedit că este foarte bună nu numai în domeniul ştiinţelor exacte, ci şi în celelalte domenii. Stau mărturie în acest sens premiul obţinut la Concursul Cangurul Lingvistic Secţiunea Franceză-Spaniolă (2012/2013), Diploma obţinută cu formaţia de colindatori din Strâmba acordată de Comitetul Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud (2009), Premiul I Micii Ecologişti (2010/2011), Miss Perspicacitate (07.06.2011) şi multe altele. În prezent, în afara obligaţiilor studenţeşti, Monica-Maria-Elena colaborează cu S. C. Invert Grup S.R.L. reuşind să-şi acopere din propriile resurse mare parte din cheltuielile de studii. De altfel, resursele financiare ale familiei sunt actualmente mai mult decât modeste. Mama, fostă angajată la S.C. LEONI WIRING SYSTEMS SRL Bistriţa se află în şomaj întrucât oscilaţiile mari de temperatură de luna trecută i-au recidivat o mai veche afecţiune - discopatie - ce s-a dovedit a fi rebelă la medicaţie şi tratament şi au adus-o în situaţia de a-şi întrerupe temporar activitatea. Tatăl este fan al ministrului Daea, ce susţine şi promovează oaia, care în opinia Prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, mare prieten al bistriţenilor şi nu numai ar fi trebuit să fie brandul nostru de ţară, dar  veniturile sale realizate din valorificarea câtorva miei sau a câtorva kilograme de brânză sunt la fel de modeste ca şi cele ale consoartei. Analizând intrările-ieşirile,  Monica-Maria-Elena i-ar recomanda cu siguranţă: tată reprofilează-te !, lucru  greu de realizat pentru un împătimit al muntelui şi un mare iubitor de animale cu credinţa fermă că animalele pot alunga sărăcia din casă. Felicitări  Monica-Maria-Elena pentru ceea ce ai înfăptuit, îţi dorim succes în finalizarea studiilor şi nădăjduim că viitoarele tale realizări se vor înscrie în trendul cu care ne-ai obişnuit.