De la Hordou, la Coşbuc, şi de-aici spre Europa

Se presupune că forma alungită a satului a dat numele acestuia (hordo-bute, lb. maghiară). Conform studiilor efectuate de Lucian Valea şi publicate în cartea sa “Pe urmele lui Coşbuc”, numele satului ar proveni de la cuvantul ozordau (paznic de pădure); conform filologilor "mai târziu administraţia maghiară l-a confundat cu (hordo-bute)”. “Comparaţia satului cu un hâdău (bute) a fost stimulată şi de forma lui alungită şi de dealurile care, deşi nu depăşesc câteva sute de metri înaltime, dau iluzia ca depresiunea pe care o formează este foarte adâncă".
Cele mai vechi documente referitoare la localitatea Hordou se află în cadrul fondului documentar începând cu anul 1529 şi se întâlneşte sub numele de Ordo. Despre istoria scrisă pe aceste meleaguri se poate discuta mai bine începând cu anul 1000 când după plecarea slavilor, românii de pe Valea Someşului au fost conduşi de Gelu Voievod. După înfrângerea acestuia de către oastea maghiară condusă de Tuhutum a început procesul de maghiarizare a populaţiei româneşti.
În anul 1925 denumirea satului a fost schimbată din Hordou în Coşbuc (numele marelui poet "George Cosbuc" - fiu al acestor meleaguri strămoşeşti).
***
Comuna are o suprafaţă de 4838.13 ha, o populaţie de 2039 locuitori şi un singur sat - Coşbuc cu 788 de gospodării. Localitatea beneficiază de o amplasare favorabilă dezvoltării unor activităţi complementare legate de industrie, silvicultură şi turism, ridicând probleme de echipare tehnică a teritoriului şi, în special de îmbunătăţire a căilor de comunicaţii. Dată fiind aşezarea în teritoriu, funcţiunea economică dominantă a comunei Coşbuc este agricultura.
Şi turismul reprezintă o oportunitate pentru revigorarea acestei zine, şi ne referim la turismul cultural. Sunt puţini românii care nu au trecut pragul Casei Memoriale "George Coşbuc", care nu au admirat Podul de lemn de pe raul Sălăuţa, singurul monument de acest fel, sau care nu şi-au depănat amintirile la Moara lui Coşbuc.
Primarul Nicolae Anghel: „Suntem în curs de finalizare a proiectului integrat pe Măsura 322”
Gospodarul numărul unu şi edilul comunei Coşbuc, primarul Nicolae Anghel, cel care coordonează destinele aşezării şi acţionează pentru modernizarea şi europenizarea cunoscutei şi vestitei localităţi, ne-a detaliat câteva dintre priorităţile administraţiei locale pe termen scurt şi mediu.
„În ceea ce priveşte proiectul integrat derulat prin Măsura 322, în valoare de aproximativ 2,5 milioane euro, suntem aproape de finalizare. Până în prezent, au fost realizate 80% din lucrările propuse. Mă refer la reabilitarea Căminului Cultural Coşbuc, lucrare finalizată şi recepţionată, la finalizarea Centrului de Îngrijire Copii Abandonaţi, care mai trebuie dotat cu mobilierul specific”, declară primarul Nicolae Anghel.
Potrivit acestuia, şi lucrările de extindere a aducţiunii de apă potabilă au fost încheiate. „Sistemul de canalizare este realizat, dar mai avem avem un pic de lucru la Staţia de epurare. Există un litigiu cu privire la terenul pe care va fi amplasat acest obiectiv”, adaugă edilul comunei de pe Valea Sălăuţei.
De asemenea, au fost modernizate drumurile comunale Valea Glodului, Valea Fântânii, Pe Poduri (circa 90% din lucrări) şi Valea Hordoului (stadiu de execuţie de 60%).
„Pentru Coşbuc, accesarea acestei finanţări europene constituie o oportunitate extraordinară, pentru că din bugetul local, care nu este unul foarte generos, nu am fi putut realiza atâtea obiective”, precizează primarul Coşbucului.
Un alt proiect foarte important pentru comună este cel referitor la reabilitare totală a vestitul Pod de lemn, „construcţie realizată de un arhitect austriac, construită de soldaţi italieni, în stil tirolez, ultima de acest gen care rezistă în forma sa originală în România”.