Despre afecţiuniunile hepato-biliare (I)

Principalele funcţii ale ficatului:

  • Secreţia şi excreţia de bilă;
  • Funcţia antitoxică, de purificarea sângelui prin inactivarea sau transformarea substanţelor toxice provenite din exterior sau din metabolismul intern;
  • Depozitarea unor vitamine, precum: A, B, D, K şi transformarea provitaminelor în vitamine;
  • Sinteza unor enzime cu rol important în metabolism;
  • Funcţia glicogenică. Glucoza după digestie este adusă prin vena portă în ficat unde este reţinută sub formă de glicogen. Procesul este controlat de insulină. În caz de deficit, glucoza se elimină prin urină iar ficatul eliberează glucoza pentru a restabili echilibrul energetic în celule. Tot ficatul poate transforma glucoza în lipide şi invers;
  • Funcţia adipogenă. Ficatul poate mobiliza grăsimile depozitate la acest nivel. Ficatul poate transforma acizii graşi în fosfolipide.
  • În ficat se sintetizează proteinele din aminoacizii absorbiţi, de exemplu fibrinogenul şi protrombina care intervin în coagularea sângelui. Aminoacizii nefolosiţi sunt degradaţi de ficat şi transformaţi în amoniac care este apoi transformat în uree şi care va fi eliminată prin rinichi şi piele. Procesul de formare a ureei se realizează de ficat cu ajutorul enzimei numită arginază produsă tot de ficat.
  • În ficat se depozitează fierul şi cuprul cu rol în formarea hemoglobinei;                                                                                                                                                                                                                                               
  • Funcţia hemotopoetică, de formare de globule roşii şi de distrugere a hematiilor bătrâne cu depozitarea fierului în ficat;
  • Ficatul controlează echilibrul acido-alcalin.

 

Hepatita - este o boală a ficatului, de natură infecţioasă, transmisibilă, cu caracter inflamator. În funcţie de evoluţie poate fi acută sau cronică.

Hepatita acută este de natură bacteriană, virotică sau toxică.

Hepatita bacteriană este produsă de salmonele, pneumococi, spirochete. Hepatita virală este produsă de virusuri tip A, B, C.

Hepatita toxică este produsă de: alcool, nicotină, arsenic, fosfor, medicamente.

Semne ale bolii: greţuri, vărsături, balonări, anorexie, astenie fizică şi psihică, tulburări digestive, îngălbenirea albului ochilor şi mucoaselor, decolorarea fecalelor, intensificarea culorii urinei datorită conţinutului de bilirubină.

Hepatita virală A este transmisă prin contactul cu un purtător de virus, cu apă, alimente şi obiecte contaminate şi mai rar prin injecţii şi instrumentar medical contaminat. 

Hepatita virală B este transmisă în general prin manopere medicale: injecţii, transfuzii de sânge, stomatologie, obstretică şi prin contact de lichide biologice infectate (salivă, sânge, spermă, secreţii vaginale).

Hepatita virală C este cea mai răspândită în România şi este produsă prin transfuzii şi donaţii de sânge, inclusiv la toxicomani. De obicei are o evoluţie severă spre ciroză şi cancer hepatic.

Hepatita cronică se instalează treptat şi se manifestă prin inflamarea parenchimului hepatic, cu lezarea treptată a celulelor hepatice şi steatoză hepatică. Este cauzată de: consumul excesiv şi de durată de alcool tare, medicamente de sinteză, infecţii microbiene, carenţe alimentare, intoxicaţii accidentale. Ca şi simptome faţă de hepatita acută apare o oboseală permanentă, sângerări pe nas, gingii, intoleranţă la unele alimente.

Terapia cu plante recomandă specii medicinale cu rol antibiotic, antiinflamator, depurativ şi de regenerare a celulei hepatice. Aceste plante au rolul de a normaliza relaţia dintre celula hepatică şi capilarele sanguine, de a intensifica oxigenarea celulelor şi de a diminua cronicizarea bolii.

Herba de Coada-şoricelului (Achillea milefolium) cu rol antibiotic, coleretic, antiinflamator;

                    Achillea milefolium

Herba de Sunătoare (Hypericum perforatum) cu rol antiseptic, antispastic, antiinflamator;

                   Hypericum perforatum

Herba de Rostopască (Chelidonium majus) cu rol puternic decongestiv a celulei hepatice;

               Chelidonium majus

Fructe de Armurariu (Silybum marianum) cu rol hepatoregenerator şi hepatoprotector;

                    Silybum marianum

Fructe de Cătină-albă (Hippophae rhamnoides) cu rol protector şi regenerator, prin conţinutul în vitamine;

               Hippophae rhamnoides

Herba de Isop (Hyssopus officinalis) cu rol de eliminare a apei şi de blocare a inflamaţiei ficatului;

                  Hyssopus officinalis

Frunze de Anghinare (Cynara scolymus) şi Herba de Sulfină (Melilotus officinalis) cu rol protector şi stimularea secreţiilor hepatice;

                                                     

             Cynara scolymus                          Melilotus officinalis

Tinctură de Angelică (Angelica archangelica), câte 10 picături de 3 ori pe zi.

               Angelica archangelica

Amestec de plante în hepatită cronică evolutivă: Coada-şoricelului, Anghinare, Sunătoare, Sulfină, Mentă, Salvie, Cicoare, Lavandă, Pufuliţă, Cătină-albă.

Comprese şi cataplasme pe zona hepatică cu Coada-calului (Equisetum arvense) şi cu plantele rămase de la ceaiuri în care s-a pus bitter din plante.

             Equisetum arvense

Regimul de viaţă:

  • Se impune o mare atenţie la izolarea de familie într-o cameră separată;
  • Repausul la pat şi evitarea eforturilor fizice şi intelectuale;
  • Respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă personală;
  • Bolnavii de hepatită nu vor dona sânge;
  • Consumarea de ceaiuri călduţe din plante, sucuri naturale din fructe şi legume pentru creşterea rezistenţei generale a organismului, mai ales în primele zile când bolnavul este în criză şi nu are poftă de mâncare;
  • Introducerea alimentaţiei corespunzătoare, a modului corect de pregătire şi a respectării regimului zilnic pe o durată mare de timp.

 

 Ciroza hepatică

Constă în inflamarea exagerată a ficatului cu evoluţie progresivă spre degenerescenţa şi sclerozarea ţesutului hepatic. Procesul lent de atrofiere se datorează distrugerii celulelor hepatice şi înlocuirea lor cu un ţesut fibros. Bila devine toxică şi se deversează greu în vezica biliară şi astfel apar probleme de metabolizare a grăsimilor. Celulele hepatice îşi pierd capacitatea de a distruge substanţele toxice şi medicamentele, provocând intoxicarea sângelui şi alte boli grave, precum psoriazisul. Se va instala insuficienţa hepatică cu urmări asupra circulaţiei şi respiraţiei. Cauze ale cirozei hepatice: intoxicaţii cu alcool, tutun, pesticide, metale grele, conservanţi alimentari, medicamente, boli infecţioase, metabolice (diabet, obezitate), boli endocrine. Bolnavul simte o oboseală generală, greaţă, vărsături, balonări, edeme la picioare, astenie, insomnii, tulburări menstruale.

Ascita este o urmare după ciroza hepatică şi se manifestă prin acumularea de lichid în cavitatea peritoneală.

Icterul sau popular Gălbinare apare pe substratul unei anemii dobândite sau congenitale. Primul simptom este coloraţia în galben a mucoaselor, pielii, la nivelul albului ochilor, datorită retenţiei în sânge a pigmenţilor biliari (bilirubina), blocaţi în canalul coledoc.

Cancerul hepatic se manifestă prin creşterea în volum a ficatului, apariţia unor noduli la suprafaţă şi degenerarea spre icter mecanic la 70% din cazuri. Metastazele migrează spre plămâni, oase, creier, rinichi.

Colica hepatică se manifestă prin durere mare violentă care apare de obicei după formarea calculilor biliari când o piatră trece din vezica biliară în canalul coledoc.

 

Dacă aveţi întrebări sau sugestii, vă rugăm să vă adresaţi la nr. tel: 0729.884.423 sau scrieţi-ne pe adresa de e-mail: [email protected]
    Pentru mai multe informaţii cu privire la produsele noastre şi pentru oferte, vă rugăm să accesaţi site-ul: www.hypericum-plant.ro
Bistriţa, incinta Kaufland 2, Calea Moldovei, nr. 40, Tel. 0263383121
 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5