Dialog cu dr. Ioan Beudean. Lumea cărţii - Despre capitalism şi democraţie

Reporter: Stimate dle dr. Ioan Beudean, ați lipsit mulți ani din arealul  bistriţean care v-a consacrat, activând la Cluj-Napoca, dar v-ați reîntors acasă cu numeroase experienţe noi şi cu un palmares deosebit în domeniul publicistic , materializat în cărţi de ştiinţă, cursuri pentru studenți, numeroase studii publicate în revistele de specialitate sau în volumele unor conferinţe la care ați participat. Și nu putem omite desigur onorantul titlu de ”Senator de onoare” conferit de Universitatea Babeș-Bolyai. Ne face plăcere să consemnăm pentru cititorii noștri posibilitatea de a consulta la Bistrița două dintre  lucrările d-voastră de referință: ”Economia valorii” și ”Ordinea economiei capitaliste”, elaborate sub egida prestigioasei edituri ”Casa Cărții de Știință” din Cluj-Napoca.

Dr. Ioan Beudean: Vă mulțumesc pentru oferirea posibilității de comunicare cu cititorii publicației d-voastră și pentru acest dialog. Într-adevăr, sunt prezent pentru prima dată la Bistrița în Biblioteca "George Coșbuc" și într-o librărie, ca autor de carte. Nu am scris niciodată cărți pentru publicul larg, lucrările  mele fiind difuzate în biblioteci publice sau universitare, fiind dedicate mai ales specialiştilor şi factorilor de decizie implicaţi în  economie, antreprenorilor, oamenilor politici care participă la elaborarea de strategii economice, dar şi studenţilor, viitori economişti şi ingineri.

Rep.: De unde vine interesul dvs. aparte pentru studierea capitalismului?

Dr. Ioan Beudean: Am predat mulți ani Macroeconomie, ca profesor asociat, la două universități. Nu mă regăsesc nicidecum printre ideologii care aduc elogii gratuite acestui sistem economic, dar nici nu formulez critici neargumentate. Am încercat să mă mențin într-o zonă  de echilibru, să identific virtuțile și carențele teoriei și practicilor capitalismului neoliberal, dominant în zilele noastre. Pentru aceasta, am studiat ani de zile tezele economice ale autorilor clasici și neo-clasici.  Interesul meu  a plecat de la ideea că România s-a ancorat în structurile acestei orânduiri fără o minimă pregătire, fiecare actor economic și instituție operând potrivit unei percepții proprii despre ce înseamnă capitalismul și economia de piață.  Factorii politici și cei administrativi de reglementare au fost  la fel de nepregătiți, menținându-se chiar și în prezent într-o postură de imitare a unor soluții inspirate de practicile și mai ales de interesele țărilor occidentale cu care operăm pe aceleași piețe. De cele mai multe ori, acestea nu ne sunt adecvate și nu ne avantajează. Puteți considera demersul meu publicistic ca o pledoarie pentru nevoia de cercetare și învățare, înaintea implementării practice.

Rep.: Studiul valorilor economice deține un rol important în cercetarea d-voastră științifică.

Dr. Ioan Beudean: Așa este. Valorile reprezintă criteriul fundamental pentru definirea și analiza oricărei societăți. Capitalismul, în esența sa, este o economie marfară, monetară, presupunând  folosirea bunurilor și banilor pentru a obține alți bani. Bogăția materială, valorile deținute la un moment dat sunt utilizate  ca multiplicator de avere. Este o năzuință firească a oamenilor, aceea  de a-și consolida continuu siguranța acoperirii nevoilor vitale. Bazându-se pe această aspirație, viața economică în capitalism  a devenit o continuă competiție pentru bogăție. Capitalismul a dovedit în multe țări că poate asigura un standard de viață înalt pentru mase destul de largi, câștigând astfel și o însemnată aderență socială. Sistemul de valori specific capitalismului situează succesul monetar în centrul său, bogăția devenind o adevărată miză a existenței. Acest mod de valorizare bazat preponderent pe criteriul monetar a deformat și viața socială, indivizii find adesea apreciați sau evaluați după bogăția acumulată, nu după valorile umane firești. Competiția capitalistă pentru valori animă societatea, dar o și bulversează, accentuând peste limite egoismul și oportunismul din oameni.

Rep.: Mi s-au părut foarte interesante aserțiunile d-voastră despre geneza valorilor economice și sursa lor  de proveniență!

Dr. Ioan Beudean: Mulțumesc. Valoarea unei mărfi în piața capitalistă nu mai este doar rezultat al muncii incluse în ea, cum susținea Marx. Sunt dese exemplele în care produse ce incorporează un volum însemnat de muncă sunt aproape lipsite de valoare economică. Desigur, nu pot argumenta subiectul în acest cadru, dar este ușor de înțeles că sursa valorii se regăsește în ”procesele economice” , iar dimensiunea valorii nu se poate supune unei  modelări matematice fixe, fiind determinată de numeroși factori pe care i-am numit ”inductori de valoare”.

Re.: Așa cum ați arătat în paginile cărților , adoptarea pur și simplu a căii capitaliste de către un stat nu garantează neapărat succesul economic.

Dr. Ioan Beudean: Exemplul țării noastre este revelator în acest sens. Succesul în confruntarea pe piețe nu ține doar de competitivitate, cum mai susțin adesea afaceriștii noștri ca să-și justifice eșecurile. Afacerile se fac de către oameni. Capitaliștii occidentali și-au ”șlefuit” abilitățile zeci de ani , iar reprezentanții noștri corporatiști sau publici s-au dovedit victime ușoare încă de la primele confruntări pe piețe cu aceștia. Există de altfel zeci de state care , adoptând sistemul capitalist , n-au reușit deloc să intre în zona de performanță minimală care să asigure locuitorilor un trai decent. Este destul să privim spre America latină. Un larg complex de factori concură la progresul economic: administrarea drepturilor de proprietate, concurența liberă și neîngrădită, sistemul instituțiilor, regimul politic, modul de operare a sistemului democratic etc.

Rep.: Aceasta înseamnă că așa zis-a ”logică a pieței” nu este chiar infailibilă!

Dr. Ioan Beudean: Nu putem subordona chiar totul acestei logici. Într-adevăr, piața capitalistă, chiar beneficiind de libertate deplină, nu asigură întotdeauna performanță și dezvoltare echilibrată, generând mereu eșecuri și dezechilibre, atât în domeniul economic cât și în cel social. Pe de altă parte , mecanismele de funcționare a piețelor capitaliste au devenit astăzi extrem de viciate de intervenții ale factorilor politici și marilor centre de putere economică ce au ajuns nu doar să influențeze piețele ci chiar să le dirijeze spre un anumit scop îngust.

Rep.: Cum apreciați în aceste condiții rolul economic actual al statului în capitalism?

Dr. Ioan Beudean: Încă de la fondatorii teoriei economice capitaliste s-a propagat ideea unor state  noniterveniente în economie , care trebuie să-și asume doar rolul de ”paznici de noapte” și să protejeze concurența liberă . Această idee s-a bazat pe pretinsul caracter autoregulator al pieței capitaliste, pe existența unei ”mâini invizibile” care asigură echilibrul economic general, fără intervenția cuiva din afară. Și în prezent se susține acest lucru, dar argumentele oferite nu mai subzistă. Cum s-ar putea argumenta astăzi (spre exemplu la nivelul statelor din Uniunea Europeană) caracterul neutru al statului față de piețe, cât timp statele concentrează și gestionează cca 45% din PIB-ul țărilor respective ? Statele au devenit actori economici gigantici, adevărate devoratoare de resurse, care domină piețele în care operează și le orientează decisiv sensul, atât prin politicile economice active cât și prin pârghiile fiscale.

Rep: În aceste condiții, prin ce mijloace ajung statele capitaliste să asigure managementul public eficient al acestor uriașe resurse, atrase sub formă de impozite sau venituri, de la companiile administrate direct?

Dr. Ioan Beudean: Foarte bună întrebare. Economiile capitaliste, oricât de mult s-ar prezenta ca fiind autodirijate, comportă totuși mai multe categorii  de coordonare. Alături de coordonarea prin piață, consemnăm coordonarea politică, și pe cea administrativă. La nivelul Uniunii Europene prinde contur așa numita ”coordonare deschisă”. Politicul are mereu nevoie de expertiză. De aceea, un imens aparat birocratic format pe de o parte din funcționari publici de carieră, pe de altă parte din grupuri de persoane cu funcții administrative, este angrenat în aceste procese. Un filon birocratic consistent este prezent și în mediul corporatist. In zilele noastre , marea majoritate a populației se raportează negativ la aparatul birocratic de lucrători, iar anumiți autori denunță birocrația în ansamblu considerând-o rigidă și cu tendința de a crește patologic. Nu subscriem în totalitate la aceste aserțiuni, desi ele conțin evident și multe elemente de adevăr. Există percepția la populație că de fapt acest aparat profesionalizat și nu lumea politică efemeră contribuie la deciziile esențiale ale statelor . Politicianul ales vremelnic va fi mereu dependent de informațiile și opțiunile funcționarului abil și mai bine documentat. Procesele democratice din societate sunt mult viciate de această interferență dintre interesele generale promovate de reprezentanții aleși și cele personale sau de grup ale funcționarilor de carieră.

Rep: Largi spații ați rezervat în studiile d-voastră comportamentului economic al indivizilor și companiilor.

Dr. Ioan Beudean: Într-adevăr, am făcut aceasta pentru că evoluțiile economice efective depind destul de mult de proiecte și strategii, dar totuși, în cea mai mare măsură de comportamentul economic efectiv al indivizilor. Ei sunt cei care fac alegerile economice primare și adoptă diferite variante de comportament. Rămâne încă o problemă foarte controversată în literatură dacă ”homo oeconomicus”, adică individul implicat economic, își subordonează comportamentul  preponderant normelor sociale sau dimpotrivă, propriilor convingeri și constrângeri. Oamenii nu pot fi descriși în tipare fixe cum o face teoria economică neoclasică, iar raționalitatea lor, deși este o trăsătură umană intrinsecă nu este determinantă în toate deciziile luate. Altfel spus, orice individ induce o marjă de imprevizibil în procesele economice. Majoritatea oamenilor au aversiune față de risc , iar în economie acest element și incertitudinea se regăsesc la tot pasul. Abordarea particulară a riscului, credințele individuale, convingerile, educația primită, informațiile deținute, se dovedesc a fi factori determinanți ai deciziilor economice. Am încercat să valorific în lucrările mele rezultatele cercetărilor sociologice și psihologiei individuale ori de grup pentru a formula propriile răspunsuri la aceste chestiuni.

Rep.. Într-un întreg și amplu volum, efortul d-voastră intelectual și practic este dedicat explicării conceptului ”ordinii economice”  și  identificării căilor de a atinge acest deziderat.

Dr. Ioan Beudean: Da, putem sintetiza și așa. Ordinea economică nu este ușor de definit pentru că ne lipsește un etalon general valabil. Este o chestiune fundamentală a fiecărui sistem și fiecărei țări . Fenomene atât de complexe cum este economia, nu pot fi cuprinse decât secvențial în mintea umană și nu pot fi explicate decât parțial printr-o rețea de cauzalități. Dacă ne referim la piață, afirmația că starea ei generală este ”în ordine” , urmare a milioane de interacțiuni individuale, trebuie să se bucure de o foarte mare acceptabilitate pentru a fi relevantă. Oamenii de afaceri , dar și simplii cetățeni, consideră în general că lucrurile în economie sunt ”în ordine” atunci când starea pieței nu le limitează șansele de realizare a obiectivelor. Esența întregii teorii neoliberale despre capitalism este aceea că ”este imposibil ca cineva să coordoneze economia mai bine decât o face piața , atunci când aceasta funcționează perfect”. Dar , istoricul vieții sociale a demonstrat că nici un sistem economic, chiar incluzând o piață liberă, nu permite membrilor săi să facă tot ce le dictează interesele, fiind nevoie și de constrângeri. Ordinea nu se poate însă baza niciunde doar pe constrângeri . Asumarea de către indivizi a regulilor morale este o condiție a unei existențe normale. Justa împărțire a veniturilor, reducerea inegalităților , accesul larg la învățătură, sănătate și libertăți , constituie premise ale dezvoltării capitaliste normale. Din nefericire, evoluțiile din viața de zi cu zi conțin puține elemente încurajatoare în direcțiile amintite. Deși marketizarea a cuprins toate zonele societății, numeroase probleme ale acesteia nu pot fi rezolvate decât cu mijloace din afara pieței.  

Rep.: Este lăudabil că în cuprinsul lucrărilor d-voastră ați îmbinat permanent efortul teoretic clarificator cu aplicații practice foarte  relevante.

Dr. Ioan Beudean: Da, am încercat să ofer celor interesați algoritmii practici de estimare a valorilor patrimoniale individuale, dar și modalități de estimare a valorii întreprinderii, bazați pe tehnicile financiare moderne. De asemenea, am analizat Sistemul  Conturilor Naționale și principalii indicatori macroeconomici derivați din acestea. Persoanelor implicate în decizii economice corporatiste sau publice de orice nivel le sunt indispensabile astfel de cunoștințe.

Rep.: A fost o plăcere să pot dialoga cu d-voastră și vă mai așteptăm cu lucruri interesante despre economie și societate.

Dr. Ioan Beudean: Mulțumesc, sper ca cititorilor d-voastră interesați de mersul economiei, să le folosească efortul meu publicistic și să contribuie la rândul lor cu idei novatoare la identificarea unor soluții economice optime, utile economiei locale și naționale.

MENUŢ MAXIMINIAN

Provenit din “urbea Bistriţei”, Dr. Ioan Beudean s-a format ca specialist în economie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, care i-a conferit în anul 2008 titlul de „Senator de onoare”. Timp de peste 25 de ani a condus importante unităţi economice din industria lemnului, sticlăriei şi ceramicii, iar în ultimii ani îmbină preocupările antreprenoriale cu activităţile universitare şi publicistice.