DIMENSIUNI ALE INTELIGENŢEI EMOŢIONALE (II)

Emoţiile sunt importante, în concepţia lui M. Roco, deoarece ele asigură :

Supravieţuirea – Emotiile noastre functionează azi ca un sistem interior de ghidare, delicat şi sofisticat. Emoţiile noastre ne atenţionează atunci, când ne simţim singuri, ne lipseşte nevoia de a comunica cu alţi oameni. Atunci când ne este frică, ne simţim respinsi, lipseşte nevoia de a fi acceptaţi.

Luarea deciziilor – Emoţiile şi sentimentele noastre constituie o sursă valoroasă de informaţii. Ne ajută să luăm hotărâri. Cercetările au arătat că atunci când sunt afectaţi centrii nervoşi din emisferele cerebrale, omul nu poate lua nici cele mai simple decizii. De ce ? Pentru că nu ştie ce va simţi în legătură cu deciziile sale.

Stabilirea limitelor – Sentimentele noastre ne ajută să tragem nişte semnale de alarmă atunci când ne deranjează comportamentul unei persoane. De îndată ce devenim conştienţi de acest disconfort emoţional, putem înştiinţa persoana respectivă. Trasarea graniţelor este necesară pentru protejarea sănătăţii noastre mintale şi psihice.

Comunicarea – Sentimentele noastre ne ajută să comunicăm cu ceilalţi. Prin expresia feţei semnalăm altora stările noastre psihice. Dacă dispunem de abilităţi verbale dezvoltate, ne putem exprima mai mult din nevoile noastre emoţionale, sau înţelegând problemele afective ale altora, suntem mai capabili să-i facem să se simtă mai importanţi, înţeleşi şi iubiţi.

Unitatea – Sentimentele noastre sunt probabil cea mai mare sursă de unitate pentru membrii speciei umane. C. Dickens a scris despre universalitatea sentimentelor. Sentimentele de empatie, compasiune, cooperare, toleranţă, iertare au potenţialul de a ne uni ca specie. Sentimentele ne unesc, convingerile ne despart (2004).

Emoţiile ce apar la un individ se împart în patru categorii: liniştit, impasibil, înfierbântat, cerebral (Gohm, 2003). Tipul înfierbântat reacţionează mai repede la situaţii emoţionale decât ceilalţi. Persoanele impasibile rămân pasive în faţa criticilor ce li se aduc. Damasio a cercetat persoanele care au probleme la lobul prefrontal şi a descoperit că în momentul în care nu putem folosi sentimentele ca şi feed-back(control) în viaţa de zi cu zi, există consecinţe negative în deciziile luate forţat, dar şi în relaţiile interpersonale.

Persoanele care au probleme în descrierea sau identificarea propriilor sentimente, încearcă să evite situaţiile emoţionale, înlocuind sentimentele cu gânduri abstracte (Gohm 2003). Ei sunt predispuşi să aibă un comportament agresiv în situaţiile sociale, sentimente negative şi încearcă să evite oamenii.

Inteligenţa emoţională presupune: cunoaşterea emoţiilor personale, gestionarea emoţiilor (controlul stresului), motivarea de sine, recunoaşterea emoţiilor în ceilalţi - empatia, gestionarea relaţiilor interpersonale. (Urmează)