Din istoria Mineritului Rodnean și Misterele geologice din regiunea Rodna

                   Sub egida Complexului Muzeal BN la Muzeul de Etnografie și al Mineritului Rodna a avut loc un eveniment cultural deosebit, prezentarea expoziției ,,Din istoricul Mineritului Rodnean” și lansarea cărții ,,Misterele geologice din regiunea Rodna”, autor Lucian Ion.

          Au fost prezente 30 de persoane. La început s-a ținut un moment de reculegere în memoria minerilor plecați în lumea de dincolo. S-a intonat Imnul Minerilor. Despre istoricul mineritului rodnean ne-au vorbit muzeograful Florica Grapini, inginerii geologi Vasile Munteanu,  Zaharie Horga și Valerian Sălăjan, șeful Agenției județene de Resurse Minerale, toți aceștia au pus suflet în expunerile dânșilor și s-au înconjurat de duioase aduceri aminte. Unde sunt vremurile de altădată...

          În viața economică a Rodnei mineritul a jucat un rol foarte important încă din antichitate. Sunt numeroase urme din care vedem exploatarea minereurilor la Rodna, mormane de zgură, galerii vechi, resturi de la o mică topitorie, drumuri care mergeau la galerii. Dovezi vechi sunt și un inel de aur din epoca bronzului și un opaiț din lut folosit ca lampă de miner. Sunt istorici care arată o prezență romană la Rodna, văzând asemănarea dintre galeriile miniere rodnene și galeriile din Munții Apuseni despre care știm sigur că au fost exploatate de romani.S-au descoperit semne de normare a lucrului în subteran, analoage celor romane.

          În vremea mai îndepărtată activitatea minieră s-a făcut la suprafață, această activitate desfășurându-se în special în masivul Beneș. Cercetătorul Iulian Marțian arată că minele nord ardelenești, printre care și cele de la Rodna, au fost stăpânite de gepizi, migratorii aceștia au năvălit în Transilvania prin anul 249 și au stăpânit aici până în 571 când au fost biruiți de avari și slavi.

          Majoritatea istoricilor afirmă că a avut loc colonizarea cu mineri germani a ținutului Bistriței și apoi a Rodnei, pentru că minerii aceștia erau specializați și aveau o avansată tehnică minieră. Un act din 20 decembrie 1268 reconfirmă minele de argint de la Rodna. Înainte de alipirea Văii Rodnei la cetatea Bistrița, observăm pătrunderea capitalului bistrițean la exploatarea minelor rodnene. Investirea unor bani în lucrări miniere a fost rentabilă datorită cererii foarte mari de fier pe piața transilvană. Patriciatul bogat bistrițean a investit capital însemnat pentru deschiderea de mine noi, veniturile acestora depășeau în rentabilitate comerțul bistrițean dând naștere la mari averi, sursa acestor mari averi era așadar exploatarea minelor de la Rodna a căror zăcăminte sunt redescoperite la începutul secolului XIII. Importanța economică a minelor rodnene este o cauză importantă care a dus la încorporarea Văii Rodnei încă înainte de anul 1475 în subordinea Bistriței.

          În privilegiul dat în anul 1520 de regele Ludovic al II-lea, se hotăra ca localitatea Rodna era ridicată la rangul de opid și se prevedea dreptul de a exploata minele în regie proprie. O intensă organizare și dezvoltare a mineritului rodnean a avut loc în vremea militarizării Văii Rodnei. Continuă exploatarea aurului alături de argint și plumb. În anul 1799 se face o topitorie. De la începutul veacului XX minele rodnene se găsesc într-o puternică activitate de exploatare a piritei. După 1930 avem o încetinire a exploatărilor miniere datorită crizei economice mondiale, iar în perioada celui de-al doilea război mondial exploatarea minereurilor din bazinul Rodnei a încetat total. În primăvara anului 1945 activitatea minieră a fost reluată cu o producție de câteva mii de tone pirită pe an. Din anul 1951 va începe din nou exploatarea minereului de plumb și zinc, din această perioadă funcționează Mina Valea Vinului la capacitate variind între 5.000-90.000 tone minereu pe an. În 1973 s-a dat în exploatare Uzina de Preparare Rodna care a asigurat prelucrarea întregii cantități de minereu extras.

          Până în 1983 avem două sectoare de exploatare, Valea Vinului, cu o capacitate de 90.000 tone anual și Valea Blaznei, cu o capacitate de 150.000 tone pe an, în total 240.000 tone anual, prepararea minereului făcându-se la Uzina de Preparare Rodna. În 1983 intră în exploatare Mina Făget, realizându-se maxim 458.000 tone în 1988. În 1990 s-a impus sistarea producției sectorului minier Valea Vinului, iar în 1992 și-a întrerupt activitatea Uzina de Preparare Rodna. În 2001 Uzina a fost dezafectată și vândută ca fier vechi. Astăzi activitatea minieră de la Rodna a încetat să existe.

          În a doua parte a evenimentului cultural de la Rodna s-a desfășurat lansarea cărții lui Lucian Ion, ,,Misterele geologice din regiunea Rodna”. Ion Lucian este de profesie inginer geolog, absolvent în 1969 al Facultății de Geologie al Universității București și a lucrat între anii 1978-1989 la Rodna. În cărțile sale întâlnim însemnări personale, cercetări și descoperiri făcute de echipa sa de prospecțiuni IPEG Cluj, precum și cercetări în folclor. Are mai multe cărți dintre care amintim, Căutătorii de aur din Carpați, 2007, Aurul Rodnean, 2011, Zăcăminte strategice vol. I, 2013, vol. II, 2015, vol. III și IV, 2020, Geologi români în Palmira, 2018, Aur și telur la Baia de Arieș, Proiectul Silvanit, 2020, Celebra Roșie Montană, 2021, Districtul Zlatna-Valea Almașului, 2021, Profeții geologice, 2021, Telurul talismanul geologilor, 2022, Aurul din Bucium, 2020.

          Cartea ,,Misterele geologice din regiunea Rodna” lansată acum, a fost susținută de ing. geolog Vasile Munteanu și de muzeograf Florica Grapini. În cadrul evenimentului cultural de aici a mai luat cuvântul Ion Strugar, redactor la TV Sângeorz-Băi care ne-a recitat o poezie a poetului Ioan Alexandru, dânsul ne-a bucurat cu un scurt concert de vioară, ne-am bucurat mult că în sfârșit ne mai întâlnim și noi față în față după atâta frustrare. Ce armonie și frumusețe între poezie și muzică!

          În continuare s-a vizitat expoziția despre istoricul mineritului rodnean din incinta muzeului, prezentată de ing.Zaharie Horga.

          Evenimentul cultural de la Rodna a fost o bucurie a comuniunii, o plăcere a comunicării prin înțelegere, a fost un puternic sentiment al dragostei față de carte și față de actul de cultură, atât cât mai este el. La sfârșit, gazdele noastre atente, muzeograf Florica Grapini și custode Ileana Horga, ne-au oferit prăjituri, cafele, sucuri, apă minerală. Foarte bine și foarte cald la Rodna...