Din străinătate, din nou acasă. Vasile şi Ioana Serețan, din Mureșenii Bârgăului, reînvie meşteşugul cojocăritului şi readuc legumele din ograda bunicilor pe mesele noastre

Atelierul meșteșugăresc al familiei Vasile şi Ioana Serețan din Mureșenii Bârgăului a fost inaugurat, în cadru festiv, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Emil Radu Moldovan, a primarului comunei Tiha Bârgăului – Vasile Şut, a directorului executiv Elena Bărbos de la Asociaţia « Produs în Bistriţa-Năsăud », dar şi a  directorului executiv Răzvan Cerceja de la ADI «Turism în Bistriţa-Năsăud». De asemenea, Emilia Bumb, şef Serviciu, şi Alina Predescu, de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud au dat curs invitaţiei.

După ce au trăit experiența muncii în străinătate, Vasile şi Ioana Sereţan au ales să se întoarcă în țară în urmă cu câțiva ani și șă-și dezvolte o mică afacerel. Au ales să ducă mai departe tradiția pieptarelor și cojoacelor albe cu cusătură neagră, specifice Văii Bârgăului, pe care doresc s-o împărtășească și turiștilor și, în plus, au realizat o microfermă de legume și fructe, reprezentând un produs 100% local complex.

         „Este o mare bucurie pentru mine să fim împreună cu oameni care, după o experienţă a străinătăţii, s-au întors acasă şi încearcă să facă lucruri care, din punctul meu de vedere, sunt foarte valoroase. Diferenţele dintre noi şi alte popoare, în această perioadă a globalizării, o fac tradiţiile, credinţa noastră şi ceea ce suntem noi, în mod natural. De asemenea, pentru că tot vorbeam de anumite economii mondiale care cotropesc din ce în ce mai mult, asemenea exemple cum este cel al familiei Vasile şi Ioana Sereţean care, după patru ani de muncă în străinătate, s-au întors acasă să facă produse bio în microferma de fructe şi legume pe care o au, sunt de lăudat. Sunt oameni harnici, astfel că şi-au găsit o îndeletnicire şi pe perioada iernii, pentru că, mai demult, iernile pe Bârgău ţineau şase luni, acum nu mai ţin atât, astfel că au decis să-şi facă un mic atelier de meşteşugăresc pentru producerea de cojoace şi pieptare albe, cusute cu aţă neagră sau cusute cu negru, care sunt specifice Văii Bârgăului. Astfel de iniţiative trebuie promovate cât mai mult. Îmi doresc ca în număr cât mai mare să revenim la tradiţiile noastre, la ceea ce era frumos, trainic şi sănătos şi, pe lângă punctele gastronomice locale, atelierele meşteşugăreşti care există în judeţ să se înmulţească”, a declarat preşedintele Emil Radu Moldovan.

         Preşedintele Consiliului Judeţean a adăugat că a venit momentul ca măcar „în ceasul al 14-lea” să încercăm să fim mai solidari, să încercăm să ne sprijinim unii pe alţii şi „să ne bucurăm când un vecin de-al nostru întreprinde sau face ceva”.

         În context, preşedintele Moldovan s-a referit şi la facilităţile de care ar putea să beneficieze familia din Mureşenii Bârgăului, fie că ne referim la fonduri europene, fie guvernamentale. „Avem modelul de succes al Virginiei Linul care a accesat prin GAL fonduri pentru a-şi achiziţiona o clădire, pentru dotări şi alte lucruri. Domnul primar o să-i sprijine. De asemenea, specialiştii de la Direcţia Agricolă o să-i autorizeze la produsele bio pe care ei le fac deja, dar nu sunt certificate. Domnul primar a avut deja o discuţie cu domnul deputat Bogdan Ivan, care va avea o discuţie cu domnul ministru Adrian Chesnoiu vizavi de specificitatea zonei montane, pentru că ei se încadrează la absolut tot, adică la finanţările de minimis, mai puţin la acele cicluri de producţie, adică perioada martie-iunie”, a mai spus Radu Moldovan.  

Primarul Vasile Şut a înmânat o Diplomă din partea comunităţii locale. „Mulţi dintre noi spunem că în România nu se poate, că nu se face nimic şi că merg în străinătate pentru că acolo se poate. Aici vedem un exemplu, un exemplu fericit că, dacă vrei, se poate şi în România, bineînţeles cu multă muncă. Îmbogăţirea peste noapte nici nu e prea sănătoasă dar, dacă munceşti, poţi face lucruri bune şi în România, iar acest lucru mă bucură. Sper să fie un exemplu şi pentru alţi concetăţeni de-ai noştri, atât din comună, cât şi din judeţ sau din ţară. Felicitări şi să duceţi cât mai departe această activitate frumoasă!”, a transmis edilul comunei Tiha Bârgăului.  

Nu în ultimul rând, Elena Bărbos a transmis un mesaj de felicitare, remarcând faptul că au ales „o afacere în domeniul produselor locale”, fiind „un produs complex 100% local”.

***

         Vasile Sereţan şi-a început povestea acestei afaceri de familie, mulţumind soţiei pentru tor sprijinul, dar şi mentorului său.

„Vreau să mulţumesc şi mentorului care m-a învăţat să cos, să lucrez, ceva ce nu mă aşteptam acum 8-9 ani când eram „în genunchi”, plivind în solariile din Spania. Când am venit acasă, ne-am hotărât să încercăm să imităm familia tradiţională, adică, vara, cultivarea legumelor şi iarna, meşteşugul, cusutul. Nu-i uşor să produci bio, nu este uşor să coşi pe piele, dar eu cred, şi-i mulţumim lui Dumnezeu, că am reuşit într-o oarecare măsură, cu susţinerea dumneavoastră. Trebuie să le mulţumesc persoanelor din comună care apreciază. Nu mă aşteptam ca persoanele simple care au animale, care lucrează în agricultură, să dea valoare, în continuare, acestor costume populare”, a spus Vasile Sereţan.

În atelierul din curtea gospodăriei, se fac pieptare pentru femei şi bărbaţi, pe model alb sau negru.

         „Pielea o cumpărăm de la Dej sau la Beclean avem o piele care nu are păr, de exemplu, poate fi de capră, şi care e mai fină la lucru. Acele le facem noi, pentru că acum nu se mai găsesc, iar la cele pe care le găsim este complicat să le ascuţim în trei unghiuri, pentru a putea să străpungă două-trei piei. Vrem să facem şi pieptare înfundate, dar noi acum suntem axaţi pe pieptarul tradiţional de pe Bârgău care am văzut că e alb-negru şi încercăm să facem cât mai autentic. Dacă ne permite timpul, vom încerca să facem şi alte modele. Aş vrea să încercăm să purtăm, nu ştiu dacă vom reuşi, să facem şi un gen de cojocel din lână de miel pe care să-l purtăm zilnic, când mergi la serviciu, la fel cum erau mai demult, poate din piele mai fină, să se aşeze mai bine. Cojocul autentic nu-l prea purtăm decât atunci când mergem la Biserică şi când avem evenimente, dar se poate face şi mai simplu.

         Pentru promovare am folosit facebook-ul, şi pentru legume, o filmare video cu albinele, cu căpşunii. Momentan vara lucrăm în agricultură, dar nu este exclus să lucrăm şi vara dacă ne vom putea organiza şi altfel. DE asta am făcut atelierul. Totul rămâne aşa, dacă am încheiat lucrul astăzi nu le mai adun. Înainte am lucrat în casă unde veneau copiii, trăgeau mătasea, desenau, desenau pereţii când ne vedeau pe noi cum lucrăm. Ne-a fost foarte greu, astfel că am făcut un loc unde lucrurile să rămână aranjate”, a dezvăluit acesta.

         De ce au revenit acasă… „Am observat că nu era ok să economiseşti 100 sau 500 de euro pe lună stând la sute de kilometri de casă. Am avut impresia că şi aerul, dacă respir mai tare, îl plătesc acolo. Am venit acasă, nu neapărat pentru că am avut bani, să nu se interpreteze aşa, şi am făcut solarii. Nu, când am făcut primul solar ne-am împrumutat. Pe urmă am făcut al doilea şi aşa mai departe, până la cinci sere. Poate nu o să ne oprim”, a dezvăluit familia Sereţan.

         Vasile şi Ioana Sereţan au trei copii, sunt fericiţi, muncesc mult, dar pot trăi bine şi în ţara lor, alături de părinţi, de vecini, într-un sat de poveste.

Comentarii

20/06/22 02:33
Anca Luminita

Va admir dragilor Ioana si Vasile Seretan ! Sunteti o famile frumoasa impreuna cu copiii, sunteti frumosi la suflet si la fata, sunteti curajosi, sunteti ocrotiti de Cel de Sus si asa sa ramaneti ! Daca voi putea.....mi-ar placea sa va vizitez, poate sa cumpar un cojocel ! Succes in tot ce faceti, va imbratisez !

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5