DRACULA, iartă-ne !

3 mai. BISTRIŢA. Aşa începe cea mai cunoscută carte din lume, după Biblie. Desigur, este vorba de cartea scrisă de Bram Stocker, iar titlul ei este DRACULA. Legendă, mit sau brand, cum vreţi dumneavoastră.

Militarii bistriţeni sunt peste tot în lume unde este nevoie de ei. Pretutindeni sunt asociaţi cu acest nume. Când aliaţii noştri aud de BISTRIŢA, exclamă: BISTRIŢA – DRACULA ! Toţi îşi propun să vină la noi să vadă castelul lui DRACULA. Toate delegaţiile militare străine le-am dus să vadă această minune. Nu puteam să le spunem că nouă ni s-a furat cloşca de pe ouă, în sensul că, acest mit se vântura în alte zone ale ţării, zone care nu au nici o legătură cu povestea. Ca militari, am fi transmis un semnal prost despre profilul psihologic al cetăţenilor judeţului. Pentru judeţul care a dat cea mai cunoscută, răspândită şi activă structură militară din ţară, nu se cade să transmiţi semnale de slăbiciune despre oamenii locului. Militarii ştiu să tragă concluzii, repede şi la obiect. Credeţi că pentru diriguitorii judeţului ar fi rău dacă nu s-ar mânca între ei pe subiecte minore şi s-ar uni în jurul unui subiect major ? Câteva cifre care strigă la cer, ne obligă pe noi, societatea civilă, să-i întrebăm: ce fac cu turismul ? Iată, aşadar, ce ne spune statistica.

În judeţul SUCEAVA, într-un an, sosesc 226.300 de turişti şi înnoptează aproximativ 530.000. În judeţul MARAMUREŞ, sosesc anual 108.800 de turişti şi înnopteaza 239.000. Aproximativ 20% dintre aceştia sunt turişti străini. În judeţul nostru sosesc anual 67.000 de turişti şi înnopteaza 229.000. În Suceava intră cu 159.300 de turişti mai mulţi ca la noi şi se înregistrează cu 300.700 mai multe înnoptări faţă de judeţul nostru. Este adevărat că mânăstirile atrag, dar se pune întrebarea: de ce numărul înnoptărilor este mai mare decât în Bistriţa şi Maramureş la un loc ?

Câteva concluzii se impun:

1. Centrul de greutate al turismului în nordul ţării este judeţul Suceava.

2. Fluxul turiştilor este din judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud spre

Suceava.

3. În judeţul Suceava intră de trei ori mai mulţi turişti ca la noi.

4. În judeţul Maramureş intră de 1,5 ori mai mulţi turişti ca la noi.

5. Municipiul BISTRIŢA a dat Imnul Naţional, dar acest lucru este nevalorificat

sub aspect turistic.

Nu avem o viziune de ansamblu asupra modului în care trebuie să ne punem în valoare identitatea şi specificul zonei. Concepţia asupra turismului trebuie să fie dominată de ideea de a pune în valoare cât mai multe obiective şi de a reţine turiştii cât mai mult în judeţ. Decidenţii noştri politici răspund la semnale nesemnificative, căci aşa se întimplă când nu ai o concepţie clară şi drept rezultat, am construit o cruce mare în Piatra Fântânele, lângă Castelul Dracula !

Nu trebuie să ai studii aprofundate în simbolistică pentru a şti că nu este bine să asociezi simboluri cu sens şi semnificaţii diferite, sau chiar în opoziţie. Cum să împaci simbolul creştinismului cu vampirii şi obiceiurile lor ? Turiştii nu trec aşa uşor dintr-un registru emoţional în altul.

Cunosc bine judeţele Suceava şi Maramureş şi oamenii lor. Nu văd de ce nu i-am întrece în acest domeniu. În fapt, nu este un joc de sumă nulă, ci câştigăm toţi. Se impune o gândire sistematică şi un angajament afectiv şi efectiv. Împărţirea teritoriului ţării în regiuni de dezvoltare s-a făcut greşit, despărţind Bucovina de Maramureş şi de Bistriţa. Cele trei judeţe sunt legate organic de pe vremea descălecatului, relaţiile fiind consolidate de voievozii Ştefan şi Petru Rareş, iar mai târziu, de stăpânirea austriacă. Este în avantajul nostru de a iniţia pregătirea unei şedinţe comune a CELOR TREI CONSILII JUDEŢENE din care să rezulte o concepţie comună asupra turismului, iar brandul DRACULA să folosească tuturor.

Colonel (r) IOAN GAFTONE