Ecouri la Festivalul "Tudor Jarda” de la Năsăud

Reporter: Ediția anului 2016 a Festivalului de muzică sacră de la Năsăud a fost un succes de care s-au bucurat cu toată sinceritatea atât gazdele năsăudene, cât și oaspeții. Cum vedeți D-voastră acest succes, mai ales prin prestația oaspeților, care în timpul liturghiei au slujit atât la Biserica din centru – Corul din Ilba (Maramureș), cât și la Biserica nr. 2 – Corala din Câmpulung (Suceava)?

Cornel Pop, amfitrionul festivalului: Da, a fost un succes deosebit, asigurat prin calitatea formațiilor care au onorat ediția de la Năsăud, fiecare formație având particularități remarcabile: Camerata academică din Câmpulung Moldovedesc s-a remarcat prin repertoriul abordat și calitatea interpretării, situându-se sus de tot pe o scară a valorilor la nivel național. Simbioza dintre compartimentele acestui cor și dirijorul formației este mai mult decât relevantă și se concretizează printr-o armonie specială a rugăciunii cântate, a pricesnelor alese din creația marilor compozitori, precum Gavril Muzicescu; Camerata academică din Zalău are șansa unui dirijor deosebit, în persoana prof. dr. Ioan Chezan, dirijor cu mari performanțe în valorificarea cântului bisericesc prin formații de cor pe mai multe voci. Corul din Ilba, Maramureș, provenind din zona Cicârlău a ilustrului artist Nicolae Sabău, dovedește că Maramureșul și satele sale pot avea coruri performante care să abordeze atât un repertoriu sacru, cât și un repertoriu inspirat din melosul zonei respective. Cât de oportun și util ar fi ca și în județul nostru să fie susținute astfel de coruri. Membrii corului din Ilba se simt răsplătiți prin felul cum sunt apreciați în monografia „Lumini ale dăinuirii” (Baia Mare, 2012), scrisă de dirijorii corului – Lotica și Simion Vaida, care văd în prestația coriștilor un răspuns la chemarea și înălțarea acestora, printr-o comuniune de glasuri în iubire. În monografia lor, autorii vorbesc cu recunoștință și despre efortul și stăruința preoților din această localitate de a înființa și mai ales de a menține viu un astfel de cor. De altfel, toate aceste coruri pe care le-am amintit au participat activ și la alte festivaluri din țară, la emisiuni TV, la multe pelerinaje...

R: Cum vedeți prestația corurilor din Năsăud și din Bistrița, mai ales că le și pregătiți?

C.P.: Zona Năsăudului se pretează din plin la cântecul coral bisericesc. Pe vremea grănicerilor năsăudeni se vorbea de „Corul plugarilor”, atât la Năsăud, cât și-n alte localități grănicerești. La Centenarul poetului Coșbuc (1966) am dirijat un cor de formații reunite din Rodna, Maieru, Ilva Mare, Feldru, Rebrișoara, Rebra, Năsăud, Bistrița (peste 700 de coriști), redând numerosului public „Oda” Liceului Grăniceresc și mai ales piese din repertoriul lui Ciprian Porumbescu. Obârșia compozitorului și muzicologului Tudor Jarda în ținutul năsăudean este un atuu și un îndemn și mai puternic pentru a înființa și menține astfel de coruri performante, iar exemplul dat de Bistrița (prin Corala „Andrei Mureșanu”) de preoții năsăudeni Dumitru Tomi, Florin Rus și Greabu Lucian (prin Corul „Deisis„), de pr. Dr. George Celsie (prin Corul „Laudațio”),  pentru alți preoți din ținutul năsăudean sau din județ dovedește că se paote să avem coruri de elită, inclusiv cu soliști precum Roxana Costeanu, Cornel Pop jr, coruri ce pot aborda atât un repertoriu religios, cât și un repertoriu patriotic inspirat din marii compozitori sau din folclorul românesc tradițional. Maestrul Tudor Jarda merită festivalul pe care i l-am dedicat și-l realizăm aici la Năsăud, întrucât ne-a evidențiat în lumea culturii românești prin compoziții unice, unele de inspirație năsăudeană, cum este și „Tratatul de armonie” cu specific năsăudean, unic în arta compoziției muzicale românești.

R: Ce urați năsăudenilor și bistrițenilor care înalță către Dumnezeu rugăciuni cântate?

C.P.: Felicitări pentru reușita ediției din acest an a Festivalului „Tudor Jarda” și un repertoriu cât mai bogat în pricesne și colinde pentru sezonul de iarnă care se apropie. Merită laude și mulțumiri Domnii: Dr Gavril Țărmure – Director Centrul Jud. pentru Cultură, managerul Silviu Rus, primarul Mircea Romocea, dirijorii George Cârcu, Bindea Alexandra și Dumitru Buhai, Doamnele Elvira Sângeorzan și Floarea Lungu.., pentru solicitudinea cu care s-au implicat în reușita acestei ediții.

R: Vă mulțumim și vă dorim sănătate și viață lungă, cu multe succese în activitatea corală județeană.

Reporter – prof. Ioan Seni