EDITORIAL: Un ambasador al literaturii române: Jean-Louis Courriol

În anul abia încheiat (2015), la Festivalul Internațional de Carte Transilvania (Cluj-Napoca, octombrie), lui Jean-Louis Courriol i s-a acordat distincția „Ambasador de onoare al literaturii române în spațiul european”. Dacă acest premiu nu i-ar fi fost acordat – ceea ce nu era de dorit! – rândurile noastre de azi ar fi avut același titlu. Și asta pentru că activitatea domniei sale în slujba literaturii române este impresionantă. A făcut cunoscut spațiului generos al limbii franceze, prin traduceri, operele unor importanți scriitori români, clasici și contemporani, precum: Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Marin Preda, Ion Băieșu, Marin Sorescu, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Bogdan Teodorescu, Marta Petreu. Nu avem de-a face cu simple traduceri, cu ceea ce presupune termenul strict tehnic. În primul rând, traducătorul se apropie afectiv de problematica operelor pe care le transpune în franceză, se identifică cu universul lor în munca de realizare a unei echivalențe în propria-i limbă. Apoi, prin studiile care însoțesc edițiile (prefețe și postfețe), realizează adevărate „revizuiri”, de natură să pună în lumină contextul european în care evoluează literatura română, cu prețul abaterii de la unele clișee cărora o seamă de autori români le-au fost și le sunt prizonieri. Și nu în ultimul rând să amintim că Jean-Louis Courriol a creat la Lyon o adevărată școală de traducători din literatura română.
Liviu Rebreanu pare să ocupe un loc aparte, cu nu mai puțin de șase cărți traduse („Pădurea Spânzuraților”, „Ciuleandra”, „Metropole”, ”Amândoi”, „Gorila”, iar foarte de curând „Adam și Eva”). Ultima carte tradusă (Editura Cambourakis, octombrie 2015) este prezentată în prefață sa ca o noutate în romanul european, prin unicitatea temei și modernitatea stilului. Traducătorul a făcut și o descindere pe urmele prozatorului în Bistrița-Năsăud, la invitația scriitorului Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene.
În schimb, traducătorul este mai cunoscut cititorului român pentru transpunerea poeziilor lui Mihai Eminescu în limba franceză, prin faptul că, dintre numeroasele ediții, unele au apărut și la edituri din România. Comentatorii – dar și publicul larg, pentru că românul este francofon prin aspirație și francofil prin naștere – au apreciat că traducerile lui J.-L. Courriol sunt cea mai izbutită echivalare în franceză a operei lui Eminescu. Prezentând ultima ediție, apărută de curând la Editura Non lieu, Florence Noiville, jurnalist și critic, afirmă în „Le monde des livres” că România este un tărâm al poeziei, precum Irlanda sau Grecia, iar Eminescu, citând din postfața traducătorului, este „Verlaine și Rimbaud reuniți în cultura română”. Eminescu în franceză, susține criticul, înseamnă „(re)descoperirea unui mare nume al literaturii europene”. De altfel, acest adevărat ambasador al literaturii române a afirmat în repetate rânduri că poemele cele mai frumoase ale lui Eminescu „ne fac să ne gândim inevitabil la Baudelaire, Verlaine sau Rimbaud, mai degrabă decât la tradiționalii reprezentanți ai romantismului”.
Ne pare firesc astfel să aflăm că la 15 ianuarie (aniversarea poetului) Jean-Louis Courriol va susține la Lyon conferința „A-l înțelege și a-l face înțeles pe Eminescu”, în organizarea Consulatului României din orașul de pe Rhône și în colaborare cu Maison de la Roumanie et de la Moldavie en Rhôn-Alpes-Auvergne și Maison de lʼEurope et des Européens à Lyon. Celor interesați le spunem că reuniunea va începe la 18,30 și se va încheia cu o degustare de vinuri. Nu e de neglijat.