„Faptele de vitejie şi de arme de pe front mi-au adus atâtea decoraţii”
La 92 ani, veteranul de război FELDRIHAN ARSINTE din Budacu de Sus, comuna Dumitriţa, are o inimă de român „tare” şi se confesează cu multă înţelepciune.
Rep.: - Cum vă numiţi şi unde locuiţi, cu ce probleme şi treburi prin municipiul Bistriţa?
Feldrihan Arsinte: Mă numesc Feldrihan Arstinte, sunt veteran de război, din satul Budacu de Sus, comuna Dumitriţa şi locuiesc la nr. de casă 59.
Vin în Bistriţa pentru cumpărături mai multe sau în audienţă la domni să-mi facă dreptate, apoi mai iau o bere şi mă duc la cursă să mă ducă acasă.
Rep.: - De unde aveţi atâtea decoraţii?
F.A.: Apoi, dragă domnule ziarist, ăstea sunt primite datorită faptelor de vitejie şi de arme de pe front. Dar, hai să stăm un pic jos şi să povestim.
Rep.: - Unde aţi luptat şi cum a fost în „iadul” acela?
F.A.. – La Iaşi, la nord de Iaşi, a fost mare prăpăd, domnule. Ferească Sfântul să nu mai vie niciodată aşa ceva. Îi rău de tot.
Rep.: - Câţi ani aţi împlinit?
F.A: - Am împlinit 92 de ani în luna lui iulie, în ziua 16, din anul 2012. Sunt deodată cu Regele Mihai, am aceeaşi vârstă cu el, un contingent, cum s-ar zâce.
Rep.: - Aveţi pensie în urma acestor decoraţii. Cum vă descurcaţi cu banii?
F.A.: - Am, am. Am patru pensii, domnule, dar mă descurc cum pot, nu pot să mă plâng, dar nici că o duc foarte bine.
Rep.: - Cum vi se pare viaţa, e bine, e greu?
F.A.: - E greu. Acum e greu, ca înainte, cum a mai fost. Şi din ce mergem mai înainte e tot mai greu, că ominii sunt mai minşinoşi, mai hoţi şi nu există respect mai deloc.
Rep.: - Aveţi probleme, ca veteran de război? Sunteţi respectat, v-aţi primit drepturile?
F.A.: - Trebuie să mai primesc după Legea 44 drepturi, dar nu am primit nimic. Tot aştept şi sper că într-o zi am să primesc, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Rep.: - Cât de des veniţi la Bistriţa pentru cumpărături?
F.A.: - Apoi vin marţea şi vinerea şi dacă mai trebe apoi mai vin.
Rep.: - Aveţi copii şi soţie?
F.A.: - Am avut doi copii şi au murit amândoi. Unul a fost plutonier adjutant la Comisariat vreo 20 de ani şi unul a fost magaziner la IFET.
Soţia a decedat după Revoluţie.
Rep.: - Ultima întrebare pe care v-o pun. Cum aţi vrea să fie în România?
F.A.: - Aş vrea să fie cât de bine, oamenii să se respecte unul pe altul, dar în zâua de azi ominii sunt mincinoşi, cu două feţe şi nu poate fi bine.
Orişe Guvern ar veni nu poate face treabă cu asemenea omini.
Şi eu aş vrea să spun că nu trebe să o fie primit în zadar, Crucea de Război Comemorativă a României şi Crucea Comemorativă a Regelui Carol I al României.
Rep.: - Vă mulţumesc, vă doresc multă sănătate, viaţă lungă şi frumoasă.
F.A.: - Mulţam şi eu, domnule ziarist, văd că eşti un om bun că m-ai oprit pe stradă când m-ai văzut cu atâtea decoraţii.
Mulţam frumos că ai să scrii despre mine, veterani şi familia mea.
Citiţi şi:
- Cine îl ajută şi îl pune în drepturi pe veteranul de război Arsinte Feldrihan?!
- Bistriţeni cu care ne mândrim! Ica Tomi: Am venit cu toată lada mea de zestre la Madrid. Asociaţia Salva, locul în care e bine primit fiecare român din Spania
- (Interviu) Ana Bodescu, Tezaur Uman Viu: Am crescut între mărgele
- Ioan Mititean, la 80 de ani: Sunt un cronicar al Ţării Năsăudului
- Ioan Seni: Istoria, de vreo 30 de ani, trăieşte o dramă. Pe vremuri, elitele politice erau şi elitele intelectuale ale ţării
Adaugă comentariu nou