Gala Culturii Naţionale, momente unice la Palatul Culturii cu ecouri pe meridianele lumii. Medalia „Mihai Eminescu” pentru oaspeţii noştri
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
- View the full image
Palatul Culturii a devenit, de Ziua Culturii Naţionale, loc de întâlnire al artiştilor din judeţul nostru cu publicul, în semn de apreciere pentru evenimentele derulate anul trecut sub semnul culturii, adevărat ambasador al nostru în ţară şi peste hotare.
Evenimentul a debutat cu un film în care ne-am întâlnit cu cântecul „Eminescu”, interpretat de regretaţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici, dar şi cu poezia „Trebuiau să poate un nume” al lui Marin Sorescu, recitată de directorul instituţiei, Dorel Cosma. Acesta a subliniat faptul că prin evenimentul de la Bistriţa poezia este ridicată la rang înalt, circulând pe distanţe de zeci de mii de km, de la noi până în Singapore, Malaezia, Indonezia, Turcia, China. În cuvântul său, viceprimarul municipiului Bistriţa, Gelu Muthi, a vorbit despre importanţa hranei sufleteşti, despre lectură şi despre frumuseţea poeziei lui Eminescu. Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, a primit din partea Palatului Culturii Medalia „Mihai Eminescu” în semn de apreciere pentru modul în care a ştiut să ne facă cunoscut cântecul popular în ţară şi străinătate, fiind un bun ambasador al culturii noastre. Acesta a mulţumit prof. dr. Dorel Cosma şi echipei pentru distincţie, declarându-se onorat.
A urmat Gala poeziei internaţionale, fiecare invitat urcând pe scenă în timp pe un ecran gigant se derula un film cu ţara lui. Mesut Şenol, din Turcia, a fost primul care a urcat pe scenă, spunându-le bistriţenilor să fie mândri de cultura lor. A urmat apoi Mawar Marzuki din Malaezia, profesoară la una din şcolile aflate pe insulele din Asia, care a citit poemul „Învaţă-mă să scriu o poezie”. Cei trei oaspeţi din China au urcat împreună pe scenă, Bei Ta citind o poezie despre Biserica Evanghelică, pe care a scris-o în aceste zile, după ce a urcat în turnul simbol al Bistriţei, iar mai apoi au urmat la microfon Miu Huang şi Shao Jiango. Rima Re şi Harisharis au venit împreună pe scenă, aducând frumuseţea poeziei din Singapore, iar Ioana Heidel şi Miki Weirauch, cunoscuţi de acum de bistriţeni, au adus cu ei şi cărţi pentru biblioteca germană. Unul dintre momentele impresionante a fost cel susţinut de Srie Sugeng Edhie Kwartanto, din Indonezia, care a interpretat o rugăciune de pace a mamelor, impresionând pe bistriţeni. El a urcat pe scenă desculţ, în semn de respect pentru poezie şi pentru cultura românească. Reamintim faptul că a fost însoţit la Bistriţa de o delegaţie a Ambasadei. Toţi oaspeţii de peste hotare au primit Medalia „Mihai Eminescu” în semn de respect pentru ceea ce fac ei pentru cultura naţională a României prin prezenţa lor, dar şi pentru cultura internaţională. A urcat apoi pe scenă, pentru a fi prezentaţi, şi oaspeţii din ţară Alexandru Florin Ţene – preşedintele Ligii Scriitorilor din România, Titina Ţene, Mariana Pândaru Bârgău – director revista „Ardealul literar”, Aurel Pop – director revista „Mărturii literare”, Elena Petruţ, George V. Precup, dar şi criticul Antonia Bodea.
Teatrul Profesionist „Liviu Rebreanu” a prezentat premiera „Iubiri eminesciene”, susţinută de actorii Teatrului profesionist „Liviu Rebreanu” din Bistriţa (Teatru de proiecte) care au prezentat publicului piesa „Iubiri eminesciene”. Regia şi scenografia au fost semnate de Adrian Găzdaru, iar din distribuţie au facut parte Stelian Milu (în rolul Povestitorului), Dan Clucinschi (în rolul lui Cătălin), Veronica Popescu (rolul Cătălinei), Silvana Ionescu (rolul Mamei) şi Ovidiu Usvat (în rolul lui Eminescu). O piesă bine pusă în scenă, ce a trecut în revistă poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu, încheindu-se tulburător cu versul „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată/ Pururea tânăr, înfăşurat în mantan-mi”, în timp ce scena s-a luminat, fiind invadată de mii de fulgi de zăpadă, semn al înălţării poetului la stele.
Pauza le-a oferit bistriţenilor posibilitatea de a închina un pahar cu şampanie cu actorii şi cu poeţii internaţionali, făcându-se sute de poeze împreună cu aceştia.
A urmat un concert deosebit susţinut de Distinto, tenorii Octavian Dobrotă, Marius Olteanu şi bass-ul Mihăiţă Radu (căsătorit cu o bistriţeancă) cântând piese pe versurile lui Mihai Eminescu, piese internaţionale, dar şi, în premieră, piese din folclorul nostru.
A fost o întâlnire reuşită pentru care dr. Dorel Cosma, împreună cu întreaga echipă, a fost fleicitat de bistriţenii prezenţi în sala Palatului Culturii.
Se anunţă un an rodnic, în care, cu siguranţă, ne vom bucura de frumuseţea artiştilor şi de reprezentaţiile lor pe toate palierele culturale.
Încheiem cu cuvintele spuse de dr. Dorel Cosma: „La mulţi ani, Bistriţa! La mulţi ani, cultura românească”.
Citiţi şi:
- A treia premieră a Teatrului Profesionist „Liviu Rebreanu”, una... furtunoasă
- Au ajuns la Bistriţa! Poeţi din China, Indonezia, Malaezia, Singapore, Turcia, Germania, la Ziua Culturii Naţionale. Unii dintre ei au văzut prima dată în viaţă zăpadă!
- Ziua Culturii Naţionale, marcată la Bistriţa cu scriitori din nouă ţări. Lansări de carte, premieră a Teatrului „Liviu Rebreanu”, concert Distinto
- Revista Conexiuni si scriitorii bistriteni, la New York
- Oaspeţii de peste hotare au admirat frumuseţile Bistriţei. Unii dintre ei s-au bucurat pentru prima dată de zăpadă
Comentarii
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj emoţionant de Ziua Culturii Naţionale, in care se spune: "M-am simțit onorat de fiecare dată când am avut ocazia ca, în numele românilor, să acord cele mai înalte distincții celor care și-au dedicat întreaga viață creației culturale. Operele lor ne-au bucurat inimile şi ne-au îmbogățit spiritual. În lume, respectul pentru țara noastră se clădește în bună măsură pe aprecierea internațională a culturii și artiștilor ei. Patrimoniul nostru cultural continuă să fie cel mai elocvent și reprezentativ act de identitate al națiunii române"
Adaugă comentariu nou