Gavril Ţărmure, manager pentru încă 4 ani la Centrul Judeţean pentru Cultură: Dorinţa noastră consecventă este ca orice eveniment să atingă superlativul

Rep.: - Domnul Ţărmure, putem  face un top trei al evenimentelor  culturale realizate de Centrul Judeţean pentru Cultură anul trecut ?

         Gavril Ţărmure: - În cultură nu poţi face clasamente foarte precise pentru că nu poţi măsura cu exactitate o performanţă. Sunt domenii diferite, de multe ori ţi se reproşează că „amesteci mere cu pere”. Un eventual clasament este făcut în baza unui subiectivism şi a unui gust personal. Pot să spun că, în general, ambiţia noastră, dorinţa noastră consecventă este ca orice eveniment să atingă superlativul. Toate evenimentele să fie sub semnul superlativului, cel puţin să credem sau să sperăm că aşa sunt. Intenţionăm ca pentru orice eveniment propus în atenţia spectatorilor din municipiul Bistriţa şi din judeţul Bistriţa-Năsăud, în mod special, dar şi pentru alţi beneficiari din ţară, să se constituie într-un mic model cultural, pe care ai fi dispus să-l urmezi. Privind cu subiectivism, de exemplu, am avut în toamna anului trecut un concert la Neubrandenburg, Germania, o regiune înfrăţită cu judeţul Bistriţa-Năsăud,  în care Noua Orchestră Transilvană a cântat într-o fostă biserică, care pe vremea RDG-ului a fost transformat într-un depozit, şi care ulterior, de noua administraţie, a fost construită ca şi o sală de concerte absolut senzaţională. Această sală de concerte are în jur de 1000 locuri, o acustică perfectă, privind de afară juri că este o biserică construită în stil gotic, iar înăuntru vezi că este o sală de concerte cât se poate de bine dotată cu aparatură de nouă generaţie, care funcţionează perfect. La acest concert au participat în jur de 800 persoane, sala era arhiplină deoarece un palier de la etajul trei, de vreo 150 locuri, era închis. În program am cântat muzică  românească şi am avut un succes senzaţional. Am fost extrem de încântat şi de fericit că am putut să ducem în Germania, care este o ţară extrem de serioasă, cu o cultură veche şi cât se poate de respectabilă, mostre de cultură interpretate impecabil şi care au generat un entuziasm veritabil. S-a cântat şi Beethoven, programul nu a fost strict românesc. A fost un excurs prin muzica lumii, dar a fost un mare succes. Au excelat soliştii Ovidiu Daniel Purcel, care este solist la Opera de Stat din Dusseldorf, şi Daniela Păcurar, de la Cluj, care este o soprană excepţională, originari din judeţul nostru. Artiştii care sunt în vizorul nostru au şi legături cu judeţul nostru, pe care vrem să-l şi însufleţim. Acest concert a fost unul din momentele pe care niciodată nu l-aş omite dintr-un clasament. Tot aici, în Neubrandenburg, am avut o expoziţie excepţională. Ştiţi că la Colibiţa, vara,  de vreo patru ani, se desfăşoară un simpozion de artă, o tabără, la care, anul trecut, de exemplu, au fost peste 50 de artişti din Bistriţa, dar şi din ţară – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov -, dar şi din regiunile înfrăţite cu judeţul nostru, artişti din Germania, Franţa, Polonia, China, Republica Moldova, Italia. A fost un simpozion deosebit de reuşit. Această reuniune artistică este coordonată de pictorul Marcel Lupşe. Toţi cei care au participat au fost încântaţi de modul în care s-a desfăşurat această reuniune, de eficienţa dovedită şi de excelenţa expoziţiilor care s-au prezentat. Anul trecut, expoziţia a avut loc la Neubrandenburg în localităţile unde locuiesc artiştii germani care au participat la acest simpozion. Din luna februarie, aceste expoziţii vor fi organizate şi în alte oraşe din Germania, la Kassel şi încă în două oraşe din această zonă, pe urmă în Polonia, în Cracovia, dar şi în Italia. Cei din Germania au hotărât să organizeze şi ei un astfel de simpozion, astfel că am devenit un exemplu pentru nemţi, ceea ce este cât se poate de încântător şi îmbucurător pentru noi. Am fost acolo cu o delegaţie a Consiliului Judeţean, respectiv cu domnul Ţintean şi domnul Puica. Şi dumnealor au constatat că aceste legături sunt foarte eficiente şi sporesc relaţiile de apropiere, de colaborare, atât pe linie culturală, cât şi administrativă, între judeţul Bistriţa-Năsăud şi celelalte regiuni din Europa cu care suntem înfrăţiţi în mod oficial.

Rep.: - Câteva cuvinte despre Centrul Judeţean pentru Cultură şi calendarul evenimentelor culturale...

Gavril Ţărmure: - De curând, la Centrul Judeţean pentru Cultură am susţinut de curând un concurs. S-a încheiat un mandat şi urmează să încep alt mandat, tot de patru ani. De când am devenit manager la Centrul Judeţean pentru Cultură am dorit ca în  tot programul cultural să am în vedere două aspecte, pe de o parte, să am grijă de conservarea şi valorificarea creaţiei populare şi să mă ocup de cultura urbană, pentru că Bistriţa constituie aproape o treime din numărul total de locuitori ai judeţului şi atunci trebuie să avem grijă de ambele componente, de ambele forme reprezentare ale culturii. Pe de o parte, nu poţi fi izolat, nu poţi să consideri important doar ce-i românesc şi tradiţia, pentru că trăim într-o lume globalizată şi trebuie să ne sincronizăm cu ceea ce se întâmplă în lume, dar pe de altă parte, nici nu putem să nu avem grijă de ceea ce-i strict al nostru pentru că atunci ne contopim cu toţii şi nu mai existăm ca identitate, ca forţă, ca expresivitate, ca individualitate culturală în lume şi atunci am încercat să urmăresc aceste componente, să le sprijin şi în acest sens să mă implic în activitatea mea de manager. În ceea ce priveşte cultura urbană, am vrut să avem la Bistriţa un program de stagiune muzicală permanentă, camerală şi simfonică, deşi nu avem o orchestră simfonică, dar am reuşit să organizăm un număr impresionant de concerte camerale, deci, noi organizăm, în medie, cam săptămânal un concert cameral şi cam un concert simfonic pe lună. Am reuşit să formăm un public care să ne fie loial şi care abia aşteaptă să mai fie câte un eveniment. În acelaşi timp, s-a format şi s-a consolidat gustul pentru că nu este un public circumstanţial, amabil, dar este un public priceput şi de aceea, eu nu trebuie să fac un efort să invit un artist mare la Bistriţa. El vine aici şi în condiţii mai modeste decât merge în altă parte, pentru că una e să vii măcar o dată pe lună la Bistriţa şi alta e să vii o dată pe an. Nu poţi să formezi un public cu o frecvenţă extrem de largă. Eu consider că educaţia culturală se face exact ca la şcoală. La şcoală te duci zilnic, aici vii măcar săptămânal. O stagiune muzicală înseamnă un concert pe săptămână. Nu reuşeşti să faci un concert simfonic pe săptămână, faci concerte camerale cu grupuri mai restrânse ca număr de artişti, dar care cântă cât se poate de convingător, care sunt muzicieni şi artişti de mare prestigiu şi de mare performanţă şi calitate. În ceea ce priveşte cultura tradiţională, aceasta se exercită în primul rând prin Ansamblul profesionist „Dor Românesc”, cu artişti angajaţi, cu diverse grupuri. Fiecare sat are măcar un grup de expresivitate folclorică, unele sunt chiar excepţionale. Avem grupuri de muzică arhaică, avem un grup la Sângeorz, la Silivaşu de Câmpie, s-a revigorat un dans tradiţional fecioresc la Dumitriţa. Aproape că nu există sat care să nu aibă un grup de expresie culturală, fie folclorică, fie urbană. Pot să spun fără niciun fel de emoţii că judeţul nostru, alături de încă câteva din ţară – Maramureş, Sălaj, Cluj, Suceava – mai există forme de cultură tradiţională cât se poate de viguroase şi de convingătoare, aproape nealterate. Aş putea spune că, deocamdată, noi suntem bine şi la acest capitol. Mai încap eforturi, rectificări şi adăugiri în ceea ce priveşte activitatea noastră, dar nu stăm rău. Este important să ne menţinem şi spiritul critic, să nu ne culcăm pe o ureche, să ne batem cu pumnul în piept, pentru că nu este cazul. Ţinând cont de aceste două aspecte permanente, încercăm să derulăm programe cu caracter permanent. Apoi, vrem să sprijinim şi să susţinem un program expoziţional care să fie cât se poate de consistent, şi prin galeria UAP-ului chiar reuşim. Avem chiar o expoziţie personală a pictorului Ştefan Pelmuş, la care îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi de artele vizuale. Galeria de la Sugălete asigură un program de referinţă în România.  Prin Cinematograful de la sala Dacia se aduc la Bistriţa cele mai noi, interesante şi premiate filme. Ne străduim să acoperim într-o măsură cât mai mare toată paleta posibilă de evenimente culturale, indiferent de gen.

Rep.: - O paletă largă... Să amintim şi de revista Infinit Enzimal...

Gavril Ţărmure. – Da, Centrul Judeţean pentru Cultură a sprijinit, încă de când am venit, în 2013, trei publicaţii cultural-literare, pentru că Infinit Enzimal nu este neapărat o revistă literară, am mai preluat revista Verso fondat de poetul Ion Mureşan la universitatea din Cluj acum câţiva ani şi care a fost abandonată. Acum, de revistă se ocupă tânărul cărturar Luigi Bambulea, dar şi revista „Mişcarea literară”, înfiinţată înainte de a fi eu manager la Centrul Judeţean pentru Cultură, director fiind Olimpiu Nuşfelean. Cred că această revistă are vreo 25 de ani, este cea mai veche dintre revistele care mai „trăiesc” la Bistriţa, care are o continuitate şi o frecvenţă a ei. Sunt foarte fericit că există Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră „Poezie la Bistriţa”, la care participă zeci şi zeci de poeţi selecţionaţi din Europa şi chiar din întreaga lume, vin şi din America sau din alte părţi. Vrem să finalizăm proiectul „Parcul de sculpturi”. La Bistriţa avem zece piese ale unor sculptori dintre cei mai buni din România – Mircea Roman, Alexandru Păsat, Marian Zidaru, Victoria Zidaru, Darie Dup, Titi Ceară - şi alte zece pe care le-am transferat la Tăşuleasa, unde Alin Uşeriu are un mare proiect, iar Tăşuleasa va deveni un punct central în acel traseu pe care Alin şi echipa lui l-au marcat din kilometru în kilometru, de la intrarea romanilor pe teritoriul Daciei, până la Putna. Deci, şi acolo va fi un mic parc de sculpturi. Deocamdată nu sunt amplasate aceste sclupturi în Bistriţa, dar intenţionăm să le amenajăm. Mai dorim să invităm câţiva artişti şi anul acesta la Bistriţa ţşi măcar până la 15 sculpturi să fie amplasate şi în municipiul, iar vreo 10-12 la Tăşuleasa. Lucrările sunt realizate în andezit pornind de la ideea că şi cultura românească trebuie să fie susţinută de materiale puternice, bronz, andezit, fier, nu numai prin cântec.

Rep.: - Vă felicit că aţi obţinut o notă frumoasă la evaluare şi în următorii patru ani ne vom bucura împreună de proiecte frumoase.

Gavril Ţărmure:  – Vă muţumesc. Răsunetul a fost mereu alături de acţiunile noastre, este un ziar citit, etalează cultura şi vă felicit şi eu pentru cei 30 de ani de apariţie neîntreruptă. Să ne dea Domnul sănătate să ne putem bucura, împreună, de evenimente culturale de calitate.

Menuţ Maximinian