Ghid de vot pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie

Aproape 300.000 de cetăţeni cu drept de vot din judeţul nostru vor avea ocazia duminică să confirme sau să infirme prognozele pesimiste ale analiştilor referitoare la înregistrarea unui absenteism masiv la alegerile pentru Parlamentul European din data de 7 iunie. Ultimele sondaje de opinie creditează ideea că doar 20% dintre români vor vota trimiterea unei noi garnituri de 33 de europarlamentari la Bruxelles.

Spre deosebire de alegerile parlamentare, românii vor putea vota la acest scrutin şi din alte localităţi decât cea de reşedinţă. O altă diferenţă faţă de alegerile parlamentare uninominale este o nouă confruntare a românilor cu listele de partid.

Cine poate vota şi candida la europarlamentare

Legea prevede că la alegerile europarlamentare pot vota alegătorii resortisanţi, respectiv orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate, dar şi alegătorii comunitari, adică orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciliul sau reşedinţa în România.

Potrivit legii electorale, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cetăţenii români, inclusiv cei care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani, au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European. De asemenea, poate candida la alegerile europarlamentare orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are domiciliul sau reşedinţa în România şi care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European.

Condiţiile de vot

Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi pe lista electorală permanentă sau pe lista electorală specială. Alegătorii resortisanţi care se vor afla în data de 7 iunie în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele secţiei de votare în listele electorale suplimentare.

Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.

În listele electorale suplimentare vor fi trecuţi, de asemenea, alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă.

Alegătorii comunitari care doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Până în acest moment, un singur cetăţean străin s-a înscris pentru a vota pe listele speciale. Preşedintele Biroului Electoral Judeţean Bistriţa-Năsăud, judecătorul Ioan Pârăuan a confirmat acest lucru la o şedinţă de instruire a preşedinţilor şi locţiitorilor secţiilor de votare şi a precizat că pe lista specială de la secţia de votare nr.43 este înscris un cetăţean de origine germană.

La rândul lor, alegătorii comunitari care se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Pentru a putea vota, alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Cetăţenii români votează la secţiile de votare din ţară pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinul de identitate. Posesorii de paşaport diplomatic, paşaport diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic, cărora le-au fost reţinute cărţile de identitate, vor putea vota folosind aceste documente.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate. Elevii din şcolile militare votează pe baza carnetului de serviciu militar.

Cetăţenii români care se înscriu pe listele de vot dintr-un alt stat membru al UE, indiferent dacă votează sau nu pentru aceste liste, nu vor mai avea dreptul să voteze şi pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Pentru a se verifica această situaţie, la prezentarea la secţia de votare din străinătate, fiecare cetăţean român va fi verificat în tabelul comunicat de AEP cuprinzând cetăţenii care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al UE.

Forţele politice angrenate în cursa electorală

Dacă la alegerile parlamentare uninominale, românii votau mai mult individul şi mai puţin lista, la scrutinul pentru PE, europarlamentarii români vor fi aleşi pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente, teritoriul României constituindu-se într-o singură circumscripţie electorală.

Candidaţii a patru formaţiuni politice parlamentare - PDL, Alianţa Electorală PSD+PC, PNL şi UDMR -, trei partide neparlamentare - PRM, PNŢCD şi Partidul Forţa Civică, şi doi independenţi - Elena Băsescu şi Pavel Abraham s-au aruncat în cursa pentru unul din mandatele de europarlamentar care revin României cinform algoritmului fixata la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit tragerii la sorţi făcute de preşedintele Biroului Electoral Central, pe prima pagină a buletinelor de vot au fost tipărite listele PNL şi ale UDMR, pe a doua pagină cele ale PDL şi ale Alianţei PSD+PC, pe a treia pagină se află listele PNŢCD şi ale Partidului Forţa Civică.

Pe ultima pagină a buletinului de vot alergătorii vor putea găsi, tipărite în paralel, lista de candidaţi a PRM şi numele şi semnul electoral, în chenar, ale celor doi candidaţi independenţi - Elena Băsescu şi Pavel Abraham. Votul este considerat valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă din procentul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, inclusiv cele primite de candidaţii independenţi.

Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional, reprezentat de raportul dintre numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

400.000 de buletine de vot şi 190 de secţii de vor pentru românii din străinătate

Pentru cei 18.237.627 alegători, au fost organizate 18.317 secţii de votare. Românii din străinătate vor avea 400.000 de buletine de vot şi 190 de secţii la dispoziţie pentru a vota la alegerile pentru PE de la 7 iunie, procesul electoral din afara graniţelor urmând să se întindă pe circa 30 de ore, din cauza diferenţelor de fus orar. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Dintre acestea, 19 secţii de vot sunt în Statele Unite, 16 secţii în Italia, 3 secţii în Belgia, 4 secţii în Marea Britanie, 4 secţii în Grecia, 9 secţii de vot în Franţa (cu 4 secţii în plus faţă de alegerile din noiembrie 2008), 9 în Spania, 2 secţii în Elveţia (una în plus faţă de alegerile din noiembrie), 5 secţii în Germania, 4 secţii în Republica Moldova.

Potrivit datelor comunicate de MAE, cele mai multe buletine au fost distribuite în Spania (59.510) şi în Italia (47.200). Au fost de asemenea distribuite 25.000 de buletine în Franţa, 26.000 în Statele Unite, 21.000 în Canada, 19.000 în Grecia, 17.000 de buletine de vot în Belgia, 14.500 în Germania, câte 9.000 în Austria şi Israel, 8.000 în Cipru, 7.000 de buletine în Olanda, 6.000 în Marea Britanie, 5.000 în Irlanda, 3.000 în Cehia şi 2.500 în Australia.

În Republica Moldova, MAE a trimis 20.000 de buletine de vot, în timp ce românii din Ungaria vor avea la dispoziţie 14.000 de buletine pentru exprimarea opţiunii electorale iar cei din Turcia, 8.500 de buletine.

Până în prezent, un număr de 89.373 de cetăţeni români s-au înscris pe listele de vot din alte state membre UE pentru a vota în cadrul europarlamentarelor. Pe de altă parte, doar 23 de cetăţeni comunitari şi-au exprimat intenţia de a vota în România, pentru europarlamentarele din ţara noastră.

În judeţul nostru sunt aşteptaţi la vot, peste 250.000 de cetăţeni cu drept de vot

Pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie au fost organizate 313 secţii de votare, 56 de secţii în municipiul Bistriţa, 26 de secţii în oraşe ţi 231 de secţii în mediul rural. Majoritatea secţiilor, adică 209 secţii au fost organizate în unităţile de învăţământ.

Pentru cei 258.182 de persoane cu drept de vot din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost tipărite 286.733 buletine de vot şi 1.565 de ştampile. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.