Întâmpinând 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA Breviar astrist (iunie 2010)

1 VI. În toate unităţile şcolare membrii Astrei s-au implicat în acţiunile educative dedicate „Zilei Copilului” – spectacole, concursuri variate pe diferite teme, acordarea de diplome şi premii, inclusiv dulciuri. O atenţie specială s-a acordat preşcolarilor ce vor intra din toamnă în clasa I. Şi elevii din Gimnaziu sau Liceu au fost trataţi cu atenţia cuvenită, ne informează astriştii din grădiniţe şi şcoli.

11 VI. La sfârşitul anului şcolar au fost oferite premiile Astrei elevilor cu media anuală cea mai mare pe profil: gimnaziu, informatică, filologie, pedagogic, ştiinţele naturii, economic, servicii, silvicultură, protecţia mediului. Dar iată premiile oferite de Astra la nivelul Şcolilor năsăudene: În Colegiul Naţional „George Coşbuc”, profilul informatică: Nicoară Delia - 12 B, Lobonţiu Raul – 10 A Adriana Sângeorzan – 10 A, Coruţiu Ana Maria – 12 A şi Naşcu Gabriela – 12 A; La profilul filologie: Chita Roxana – XI C, Dănilă Gabriela – XI- C, Drăgănuţ Maria – XI C, Tupcil Rafila – XI-a C, Horţi Lenuţa – XII D, Pavelea Dorina – XII D, Sângeorzan Lucreţia – XII D, Tofeni Anamaria – XII D, Vâncă Raveca – XII D; La profilul ştiinţele naturii: Herţa Renata – X S; La profilul pedagogic: Adelina Ani – IX P; La gimnaziu: Burdeţi Andreea a V-a, Cosma Cristina – a V-a, Lobonţiu Cătălin – a V-a, Grebenişan Raul – a V-a, Pop Gabriela – a VI-a, Cârcu Bogdan – a VII-a, Miron Aura – a VII-a. În Grup Şcolar Economic: La profilul economic: Silai Gabriel – XII C; la profilul informatică: Bârte Anamaria – XII A; În Grup Şcolar Silvic: la profilul protecţia mediului: Benţa Alexandra – XI C; la profilul silvicultură: Doboş Florica – XII A; În Şcoala Generală „Mihai Eminescu”: gimnaziu: Iacob Florica – VIII A, Căldărea Cristian – a V-a, Iacob Naomi – a VI-a; Alte CONCURSURI premiate de Astra la finele anului şcolar la care au câştigat primele locuri elevii Colegiului Naţional „George Coşbuc” pregătiţi de profesorii Gabriela Sermeşan, Floare Vaida, Dariu Comes şi Ioan Seni: Concursul interjudeţean „Etnografie Transilvană” – premiul I: Bodiu Liana – X A, Fodorca Bianca – X A, Guzu Silvia – XI C, Ani Adelina – IX P; Concursul judeţean „Istorie Şi Societate În Dimensiune Virtuală”: Premiul I: Comes Dariu XI A, Acu Doris X D, Herţa Renata X S; Premiul II: Doce Ancuţa XI C; Premiul III: Alexe Francesca X A; Găzdac Cătălin X S, Cicedea Mihai X S, Marica Paul X S; Menţiuni: Bodiu Liana X A, Fodorca Bianca X S, Luca Ionuţ XI D; Concursul Judeţean „Memoria Holocaustului”: Premiul I: Comes Darius XI A, Premiul II: Alexe Angelo X D , Premiul III: Alexe Francesca X A; Sesiunea Judeţeană de Referate şi Comunicări: Premiul I: Alexe Angelo X D, cu fază naţională la Focşani; Premiul II: Comes Dariu XI A, Alexe Francesca X A; Olimpiada de Istorie: Premiul I – Comes Darius XI A; Premiul II: Alexe Francesca X A; Premiul III – Dănilă Gabriela XI C; Menţiuni: Bindiu Maria IX C, Ilovan Corina IX C, Chita Roxana XI C, Acu Andreea a VIII-a. olimpiada de cultură civică: Premiul III – Miron Aura şi Cristina Cârcu VII; Menţiune: Ivan Anda VIII şi Pălăgeşiu Maria VIII. Conducerea Astrei mulţumeşte celor care oferă anual 2% din impozitul încasat de stat Despărţământului. Astra Năsăud, mulţumeşte d-lor dir. dipl. ing. Grigore Sima şi managerului Emil Iugan pentru sprijin şi înţelegere.

20 VI. Un grup de năsăudeni în frunte cu primarul lor – ing. D. Mureşan, grup din care au făcut parte şi numeroşi membri ai Astrei au participat la manifestările solemne de semnare a înfrăţirii oraşului Mlawa (Polonia) cu oraşul Năsăud. Manifestările se încadrează în proiectul european de înfrăţiri „From Atlantic to Baltic Sea – Local Communities as Leaders of Rappothement” iar primarul Năsăudului a folosit cu succes această oportunitate dând şanse năsăudenilor să vadă şi să înveţe din experienţa celor mai serioşi decât noi. Ştim prin ce greutăţi au trecut polonezii în istoria lor: desfiinţaţi de vreo trei ori de imperiile vecine (german, habsburgic şi ţarist), distruşi în al doilea război mondial, experienţa comunistă ş.a.; dânşii au găsit resurse în ei înşişi pentru a se elibera, pentru a se uni şi pentru a-şi crea un viitor confortabil pentru ei şi pentru urmaşii lor. Muzeele lor mustesc de dovezi istorice din care ei, polonezii fac caz de reuşitele lor şi sunt mândri de înaintaşii şi faptele lor. Nimeni nu-şi defăimează trecutul ţării pentru că istoria lor nu începe cu prezentul în care unii se dau „întâi stătători” ci cu acest trecut, cu rădăcini trainice. Transpare cu uşurinţă în comportamentul lor preţuirea corectă a trecutului, preţuire transformată în mândrie naţională, aşa cum fac de fapt şi alte naţiuni – americani, englezi, germani etc. N-a fost zi în care să nu putem observa seriozitatea şi responsabilitatea cu care acest popor îşi tratează prezentul. Şi-au transformat castelele medievale în puncte turistice, la fel catedralele catolice, uzuale şi astăzi; Auschwitzul cu nenorocirile lui, aduce astăzi venituri colosale prin transformarea lui în punct turistic; ca centru grăniceresc (asemenea Năsăudului), Mlawa îşi valorifică acest trecut tumultuos…; capitala ţării, Varşovia, refăcută din temelii, demonstrează şi convinge astăzi prin spiritul ei eroic…; centenarul întemeierii şi apoi a funcţionării unităţilor de pompieri din regiunea Mazovia a fost o adevărată sărbătoare de mândrie naţională şi patriotism; ne-au demonstrat ce produse realizează fermele ecologice, ne-au demonstrat eficienţa accesării de fonduri europene etc, etc.

Şi-au dotat şcolile cu bani europeni iar consiliul elevilor se implică total în organizarea festivităţilor şcolare: îşi prezintă prin liderul lor, raportul anual apoi cer directorului şcolii raportul general pe care directorul îl prezintă în plenul serbării de sfârşit de an în faţa elevilor, părinţilor şi a întregului colectiv de profesori; în acelaşi fel îşi prezintă raportul şi directorul adjunct, consilierul educativ, preşedintele comitetului de părinţi; se ascultă cu atenţie mesajul autorităţilor locale. Consiliul elevilor răspunde de programul artistic, de predarea cheii, de schimbarea gărzii la drapelul propriu al şcolii… La nivelul Universităţii din Mlawa (Politehnică şi Filologie), construită în întregime cu bani europeni, studenţii accesează fonduri europene din care-şi asigură un confort de invidiat. La această Universitate sunt aşteptaţi şi viitori studenţi năsăudeni… Aceleaşi realităţi le întâlneşti şi la Colegiul de Muzică sau la Liceul de arte şi meserii unde se pregătesc viitorii bucătari, ospătari şi de alte servicii. Ce mai, o implicare exemplară a elevilor, o simbioză eficientă cu factorii educativi din şcoală şi dinafara şcolii… Te încântă să vezi aşa ceva…

Orăşenii Mlawei ne-au găzduit într-un hotel relativ nou, cu condiţii confortabile, televizor în fiecare cameră…, iar ceea ce ne-a impresionat mai mult era programul televiziunilor poloneze. Puteai alege orice program, peste tot găseai emisiuni calme, calde, relaxante, iar campania electorală dintre cei doi candidaţi la preşedinţie era decentă, bazată pe programe şi idei, fără jigniri sau acuze. Un candidat aborda viitorul ţării, celălalt consolidarea prezentului, bazându-se şi pe sacrificiile familiei sale… A câştigat cel care promitea polonezilor un viitor sigur, fără datorii pentru generaţiile tinere, promitea o Polonie a tuturor polonezilor şi nu numai a elitelor sau a „nesimţiţilor”, promitea relaxarea prin muncă, profit şi câştig cinstit…

Primăria este o clădire veche, cam ca şi a Năsăudului. Pe coridoare întâlneşti în fotocopii istoricul oraşului iar în interior fiecare funcţionar are calculatorul său. Pentru cetăţenii care îşi aşteaptă rândul, pe coridor se află instalaţii de apă potabilă sau cafea. Ne-a interesat biroul funcţionarilor responsabili cu accesarea fondurilor europene: toţi erau tineri, femei în special, buni cunoscători a două-trei limbi străine şi ai calculatorului, aşa cum ne putem lăuda şi la Năsăud cu Dana Cosma şi Carmen Oltean. Aceşti tineri au făcut posibil acest program gratuit pentru năsăudeni şi mlăweni. O primărie fără astfel de funcţionari nu poate avea viitor, viitor european. Şi aveam să ne convingem din cele ce ni s-au prezentat în sala festivă a Primăriei: zeci de milioane de euro au fost accesate pentru drumuri, şi încă ce drumuri; alte milioane pentru infrastructuri administrative, pentru şcoli, spitale, piscină ultramodernă; şi-au construit o universitate nouă numai din bani europeni… O fabrică textilă lucra numai pentru export în Olanda, o altă fabrică de pantofi lucra pe profit, LG-ul cu toată electronica lui îşi are locaţia principală în Mlawa. Au luat foarte în serios ofertele Uniunii Europene… La această oră pregătesc cu bani europeni alte oportunităţi pentru investitorii străini… Au avantajul că la ei Primăria cumpără la preţuri rezonabile terenul de la proprietari, oferindu-l apoi investitorilor în condiţii reciproc avantajoase. De aceea probabil au şomeri puţini, nu întâlneşti nici un „pierde vară” pe stradă, nici un cerşetor sau ţigan pentru că li se oferă de lucru. Cine acceptă munca rămâne, cine nu, pleacă spre ţinuturi în care se poate trăi din cerşit, furturi, ajutoare sociale gratuite… Centrul de Integrare Socială are clădire proprie, cu dotări deosebite în care se poate servi şi „supa săracului”, se pregătesc cadouri de sărbători pentru cei nevoiaşi, în care, inclusiv cei de vârsta a treia îşi pot mângâia bătrâneţea. Totul s-a realizat din bani europeni. Cu abilităţi de fini gospodari şi-au rezolvat şi problema cânilor comunitari (nici măcar unul n-am văzut pe stradă!!!). Cine vrea câini şi-i ţine-n curte unde le asigură confortul necesar. Ţi-ai lăsat câinele pe stradă, plăteşti. ONG-urile susţin interesele societăţii civile, accesează fonduri europene sau fonduri oferite de consiliile locale iar multitudinea problemelor se rezolvă prin implicarea responsabilă a tuturor… Excepţional…

Un râu mai mic decât Someşul nostru este folosit pentru canotaj şi pe distanţa a 12 km „canotorii” năsăudeni n-au întâlnit nici cea mai mică mizerie, dimpotrivă un mediu curat, valorificat pentru sporturi nautice, pescuit şi vânat (raţă sălbatică..)…

Sunt doar câteva realităţi pe care le-am reţinut la prima vedere şi din care putem învăţa pentru a fi în rând cu lumea. De mare folos pentru năsăudeni vor fi relaţiile viitoare directe dintre şcolile noastre şi şcolile lor, dintre oamenii de afaceri năsăudeni şi cei din Mlawa, dintre administraţia noastră şi administraţia lor… Pentru toate acestea se cuvin laude şi mulţumiri primarului năsăudean ing. D-tru Mureşan care a condus următorul grup: iniţiatori de proiect şi translatori – Carmen Oltean, Dana Cosma Sângeorzan, Alex Soare; consilieri – Ioan Moldovan, Mărioara Secheli, Petrică Drăgan, Dorel Coc (consilier judeţean), Adriana Moldovan, Filip Zachei; oameni de afaceri – Dorel Oltean, Marin Sângeorzan, Grigore şi Camelia Iuga, Maria Dragotă, Monica Rai, Dragoş Tănase, Dănuţ Pop; şcoli, biserici, ONG-uri – Dorina Chitu, Ioan Lăpuşneanu, pr. Florin Rusu, Vasile Pavelea, Valentina Vlaşin, Ioan Seni.

26 VI. Astriştii rebrişoreni în colaborare cu Primăria şi Consiliul local au organizat manifestările de dezvelire a plăcii comemorative a medicului ginecolog rebrişorean Vasile Lup şi acordarea titlului de „Cetăţean de onoare” unor personalităţi rebrişorene de înaltă probitate profesională - Emil Sângeorzan (Bistriţa), Toader Pop (Baia Mare), Dumitru Burdeţi (Deva). Placa a fost procurată prin grija d-lui Leon Catarig – consilier local şi vicepreşedinte al Astrei locale, iar demersurile amplasării ei şi a manifestărilor de dezvelire l-au întrebuinţat mai mult de şase luni, dar a reuşit. La buna reuşită a acţiunii şi-au adus aportul familiile apropiate ale medicului Vasile Lup: Nicolae şi Smaranda Lup, Cornel şi Mărioara Burduhos, Ştefan şi Domnica Cârcu, Nicolae şi Măriuţa Pop, Onişor şi Rodica Lup pe a căror casă s-a fixat şi placa. După un Te Deum oficiat de pr. Nicolae Hoha – preşedinte al Astrei locale, au urmat elogiile aduse personalităţii doctorului ginecolog Vasile Lup, care şi-a iubit şi ajutat rebrişorenii oriunde s-a aflat de-a lungul carierei sale. Au opinat cu eleganţă apropiaţii acestuia: primarul Nicolae Bodiu, prof. Macedon Doboacă, medicul Demea Sabin (Huedin), medicul Nanu Honorius (Cluj-Napoca), Leon Catarig – artizanul acţiunii. Simpozionul realizat la Căminul Cultural începea cu prezentarea oaspeţilor de către Leon Catarig, apoi moderatorul sesiunii ştiinţifice – prof. Leon Muti, autorul Monografiei comunei Rebrişoara a prezentat principalele momente din viaţa şi activitatea medicului; nepotul Cornel Burduhos s-a referit la ambianţa familială în jurul distinsului medic; prof. Nicolae Lup a prezentat arborele genealogic al familiei Lup („şovrenii”), insistând pe valoarea fiecărui component al acestui trunchi familial; medicul Emil Cârcu a etalat anii de liceu şi de facultate a colegului său Vasile Lup; dr. Nanu Honorius evidenţia profesionalismul medicului Vasile Lup; dr. Demea Sabin nuanţa aspecte noi ale profesionalismului medicului Vasile Lup; Nepoata Smaranda Lup evidenţia multiplele relaţii dintre medicul Lup şi rebrişorenii săi; prof. Aura Urs valorifica alte implicări ale medicului în viaţa satului său. CV-urile rebrişorenilor nominalizaţi pentru titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei au fost prezentate de consilierul Leon Catarig, iar diplomele onorifice au fost înmânate de primarul comunei – Nicolae Bodiu. Au urmat în mod firesc intervenţii elogioase, emoţii, lacrimi de bucurie, iar oaspeţii prezenţi – conf. Dr. Viorel Hodiş (Cluj Napoca), fam prof. Romulus şi Valerica Berceni ş.m.a. au putut elogia o activitate astristă reuşită desfăşurată la sat, activitate realizată în parteneriat cu autorităţile locale. Masa oferită de familiile nepoţilor medicului Vasile Lup a finalizat această frumoasă reuşită. Majoritatea dintre ei sunt membri activi ai Astrei. S-a dovedit încă o dată ce ambianţă elegantă creează atmosfera astristă în buna reuşită a acţiunilor culturale şi educative.

Dicţionarul culturii şi creaţiei populare a Ţării Năsăudului, ediţia a II-a revizuită şi adăugită este în lucru şi va fi terminat în câteva săptămâni. Cuprinde mai mult de 100 de pagini noi şi este posibil să coste ceva mai mult decât prima ediţie. Au prioritate în procurarea acestuia toţi cei care şi l-au comandat cu anticipaţie la reprezentanţii din localitatea lor (Exemplu: Liviu Păiuş – Rodna, Filip Ana – Salva, Ioan Mititean – Năsăud, Leon Catarig – Rebrişoara, Berengea Pavel - Ilva Mare etc, etc). Au exemplare rezervate prin comandă Biblioteca Judeţeană, clujenii înscrişi la d-l Virgil Ureche, Centrul Jud. de Cultură, cei înscrişi la preşedintele Desp. - prof. I Seni, Uniunea Comunelor Grănicereşti ş.m.a. Câteva exemplare editate în plus vor fi oferite primilor solicitanţi. O astfel de carte se procură la momentul oportun şi nu atunci când ai nevoie de ea.

Prof. Alis şi Ioan Seni.