Ioan Cioba, dublă lansare de carte la Biblioteca Judeţeană

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” vă invită, miercuri, 8 decembrie, de la ora 13.00, în sala de conferinţe a Bibliotecii, la lansarea volumelor „Şapte trepte în Steiniger” (versuri) şi „Scrisori din Regatul pustnic” (roman apărut sub pseudonimul Hayden Dorf), ambele semnate de Ioan Cioba.
Prezintă Adrian Popescu, Olimpiu Nuşfelean, Vasile Filip. Dacian Palladi, iar moderator este Ioan Pintea.
În aceste zile, romanul lui Ioan Cioba a fost comentat în nr. 3/2021 al revistei „Arca”, ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România la Arad, este prezentat şi recentul roman semnat de bistriţeanul Ioan Cioba cu pseudonimul Hayden Dorf.
Romanul „Scrisori din regatul pustnic” este comentat de Florin Ardelean.
„Avem de a face cu un roman vădit provocator, scris de cineva ascuns sub fustele pseudonimului. Hayden Dorf ne propune o incursiune plină de pericole, o echilibristică între viaţă, iubire, falsă idolatrie şi moarte, reunind personaje prinse într o naraţiune bine strunită. Impactul vine din lipsa unui suport minimal, capabil să asocieze în aceeaşi peliculă de viaţă cotidiană o lume fracturată din pricini ideologice. Absurdul se coagulează imediat după debutul poveştii, o stranietate imposibil de asumat din partea unui cititor obişnuit, produs al culturii necenzurate şi al civilizaţiei moderne, se dezvoltă ciclonic, până la dimensiunile unui taifun suficient de violent pentru a lua în stăpânire autocrată destine. Noi, cei ce am trăit în comunismul real, avem sensibilităţi anume faţă de ceea ce ni se propune livresc, o reacţie imediată şi pasională, ca şi când un coşmar s ar reactiva, parazitându ne şi provocând o diabolică cădere în pâlnia unui timp traumatic. Avem încă o psihologie precară, suntem bântuiţi de ceea ce ni s a întâmplat ca experiment social şi istoric, iar Coreea de Nord este, în ceea ce ne priveşte, un tărâm înţeles şi ridicat în planul ideii altfel decât o fac americanii sau occidentalii. Putem trăi ficţiunea, o putem interioriza, având la dispoziţie pârghii şi filtre, în urma unor moşteniri remanente, suficient de puternice şi performante astfel încât epopeea propusă de Hayden Dorf să nu se consume strict estetic. E ca şi când am fi protagoniştii unui reality show. Un regizor diabolic, pozând în Demiurg de context, asemenea celui din The Truman Show (personajul Christof, întruchipat de Ed Harris), ne prinde într o capcană, ne închide într o cuşcă, devenind prizonieri într un scenariu ingenios, propus în grila unei filosofii pentru care realul este mereu prea insignifiant şi banal, drept pentru care este substituit cu o clonă. Cea din urmă are puterea de a ne redefini, spulberând truismele frustrante ale vieţii, printr o ofertă pe cât de colorată pe atât de iluzorie. Dar, nu i aşa?, suntem deja consumatori înrăiţi ai ceea ce Jean Baudrillard numea simulacru, produsul evazionist al omului modern sastisit, momit să evadeze într o realitate alternativă tocmai pentru a amăgi puţin gândul negru al ratării şi a tempera căderea în nevroza determinată de lipsa de substanţă şi sens a vieţii. Cum e posibilă (dacă este posibilă!) iubirea în ţara lui Kim Jong un? Cuplul Alex Robinson Kim Hyo Ri, adică un american cu ceva origini româneşti (mama, Olivia, cu vagi virtuţi paranormale, iar el funcţionar la primăria din Lincoln, Nebraska) şi o nord coreeancă cu profil de vestală constituie epicentrul epic. Fireşte, un astfel de roman nu se povesteşte, din aceleaşi motivaţii pentru care cei ce urmăreau spectacolul Cursa de şoareci, erau invitaţi să nu deconspire identitatea criminalului, tocmai pentru a proteja raţiunea însăşi a piesei Agathei Christie. Realismul şi verosimilitatea şirului de întâmplări îşi găsesc izvorul în trăirea cea mai intim umană – iubirea. Însă nu una neapărat de alcov, ci, tocmai pentru a fi validă literar, pigmentată cu suficientă ură şi propagandă. Dragostea în Coreea de Nord este şi nu este la fel ca aiurea. Totul pare amăgitor, incastrat într o ipocrizie densă, aproape materială, creând anamorfoze şi conducând spre un quid pro quo (ca aranjament de tipul win win). Ieşirea dintr o situaţie aparent fără soluţie este găsită, în cele din urmă, mizând pe dragoste în detrimentul ataşamentului ilustrat în tuşa idolatriei impusă de dogmă şi cultul personalităţii. O răpire/ extragere se transformă într un caz ce scapă de sub control, devenind stânjenitor, ca imagine şi potenţial de evoluţie, pentru dictatura feroce din Peninsulă, fiind implicate persoane de la vârful administraţiei, inclusiv sora dictatorului, dar şi oameni de rând, simpli pioni fără destin sau cu unul strict controlat” scrie Florin Ardelean.
Cartea a apărut la Editura Charmides şi este deja prezentă pe site-urile de vânzare, amintind aici şi cunoscutul „Amazon”. Povestea acestui roman amplu demonstrează încă o dată capacitatea de exprimare a scriitorului, atât în registrul liric, cât şi în spaţiile ample ale prozei.