Ioan Seni – un dascăl cu har

La sfârşitul săptămânii trecute, mai exact pe data de 10 iunie, profesorul Ioan Seni de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Năsăud, a predat ştafeta mai „noilor” săi colegi după o lungă perioadă de apostolat, în care a răspândit învăţăturile sale elevilor din şcolile năsăudene. Colegii din liceu i-au fost alături ca şi prietenii, preoţii din Năsăud, reprezentanţii oficialităţilor locale şi astriştii, participând emoţionaţi la sărbătoarea, ori surprizele făcute colegului-prieten, care a încheiat o activitate prolifică, de invidiat chiar, la vârsta de 65 de ani.

Festivitatea, coordonată de directorul Colegiului, prof. Dorel Alexandru Coc, a început cu surpriza emoţionantă, un spectacol artistic susţinut de ansamblul folcloric al colegiului, pe care l-a format şi condus în cei 23 de ani de activitate în liceul de elită din Ţara Năsăudului, desfăşurat în Aula liceului. Aici, foştii elevi i-au cântat un „La mulţi ani!”, i-au urat sănătate, îmbrăţişându-l şi mulţumindu-i pentru tot ceea ce a făcut pentru ei. Surprizele au continuat în sala profesorală, după ce profesorul-instructor i-a predat ştafeta profesorului Cristian Mâti, fost elev al sărbătoritului, acum profesor de sport la colegiu şi, mai nou, învestit ca instructor al formaţiei artistice a liceului.

În faţa unei mese, mai mult decât festive, au continuat momentele de sărbătoare prilejuite de „lăsarea la vatră” a profesorului Ioan Seni, despre care directorul Coc spunea: „Ambasadorul” Colegiului Naţional „George Coşbuc”, prin calitatea sa de şef al Catedrei de Istorie şi Ştiinţe socio-umane, membru în Consiliul de Administraţie a liceului, un foarte merituos îndrumător al activităţilor artistice, cultural-educative, preşedinte al Despărţământului Năsăudean al Astrei (materializată în volumele cu tematică istorică şi documentară, sute de simpozioane şi mese rotunde sau publicistică) s-a remarcat în cei 23 de ani de când este profesor al colegiului, demonstrând respectul de sine însoţit de cel faţă de alţii, generos cu ceilalţi, sincer, dinamic, puternic, bun, prieten devotat de la care toţi am avut de învăţat. S-a bucurat (şi se bucură în continuare) de respect, prestigiu şi preţuire din partea noastră.

Pentru noi, tânărul pensionar Ioan Seni va rămâne acelaşi om bun, prieten adevărat, căruia îi urăm pensie lungă, tot binele din lume, împliniri şi bucurii pe care le merită din plin”.

Sărbătoritul a primit cadourile din partea colegilor de liceu: diplome de excelenţă personalizate, o cârjă, o pălărie, o baterie de vin, dar şi alte cadouri. Din partea Primăriei oraşului Năsăud a primit placheta şi diploma de excelenţă cu cuvintele de apreciere a activităţii la catedră, dar şi în cea extraşcolară prin care a ridicat prestigiul şcolii, a dus faima năsăudenilor în ţară şi peste graniţe.

Apoi, prietenii, colegii şi foştii colegi ai vorbit elogios la adresa profesorului Seni. Profesorul Lazăr Ureche, fost inspector şcolar: „Ioan Seni este un OM între oameni, instituţia s-a înnobilat cu acest coleg pe care îl rog acum să dezvolte mai departe darurile cu care l-a hărăzit Dumnezeu”; profesorul Steluţa Vâju, director adjunct a colegiului: „Aţi adus o rază de soare în sufletul meu, pentru care vă mulţumesc…”. Profesor doctor în Matematică, Gheorghe Pleş: „Ion a fost modelul dascălului generos”. Aceleaşi cuvinte frumoase şi aprecieri elogioase i-au adus şi profesorii: Daniela Chişu, Simona Catarig, Ana Vaida, Romulus Berceni, Ioan Tebieş, Ioan Mititean, preoţii George Celsie şi Lucian Greab, medicul stomatolog Gheorghe Traian Dascăl, cel care, în calitate de fondator al Despărţământului Năsăud Astra, a donat peste 30 de statui sau busturi ale personalităţilor istorice şi culturale ale ţării, înnobilând Ţara Năsăudului cu acestea, încheind primarul Nicolae Bodiu, din comuna Rebrişoara, unde s-a născut sărbătoritul.

Vizibil emoţionat, cel mai tânăr pensionar al Colegiului, a mulţumit pentru caldele cuvinte şi aprecieri, recunoscând că l-au surprins plăcut, chiar dacă în mare le ştia, dar niciodată nu s-a gândit că le va primi din sufletul atâtor prieteni. A adăugat: „Am trăit în spiritul sintagmei. Nu te întreba ce face ţara pentru tine ci, ce faci tu pentru ea”, dar acum, la pensionare, simt un dram de tristeţe, dar în acelaşi timp şi un început de bucurie pentru că urmează o altă etapă… Sufleteşte înregistrezi această trecere, această pierdere, dar voi avea mai mult timp pentru celelalte activităţi…”.

În urăm şi noi pensie cât mai lungă, sănătate şi bucurii alături de cei dragi.