Iubiri declarate, iubiri secrete

Dacă a iubi - este cel mai nobil sentiment, atunci acesta implică nu numai o persoană, dar şi pe alţii. Iubirea înlesneşte drumul de la egocentrism spre omocentrism. Atenţia acordată altora, percepţia sensibilităţilor altora, timpul investit în alţii, toate aceste acte denotă sacrificarea propriei importanţe în interesul celuilalt, care trebuie ascultat, apreciat, apropiat şi asimilat.

De fapt, am vrea să cucerim, când ne simţim cuceriţi, de o latură sau alta a personalităţii cuiva. Vrem neapărat să dăm de ştire, că simţim la fel cu cineva, rezonăm la aceleaşi lucruri sau la cele asemănătoare, în modul acesta ne căutăm partenerii de dialog, partenerii de acţiune, partenerii de viaţă, partenerii la visare.

Partenerii la moarte, numai unii îşi caută şi e oarecum contra naturii. Omul este născut să trăiască. Din instinct se autoconservă, se autoapără şi cei mulţi, într-un procentaj copleşitor, doresc să-şi prelungească viaţa, dar nu ştiu cum, în ce mod.

Nimeni, din cei care îşi doreşte azi moartea, sfârşitul, autosacrificarea supremă pe altarul unei idei, unui sentiment, nu cunoaşte exact ce înseamnă sfârşitul. Ştie doar ce înseamnă disperarea şi se lasă înghiţit, nimicit de ea la scara cea mai înaltă.

Avem iubiri la diferite nivele, conform motivaţiilor, intereselor şi trebuinţelor noastre. Avem iubiri la nivel personal, familial, social (profesional, cultural, politic, al preocupărilor de timp liber etc.). Unele dintre iubiri sunt declarate, altele semitransparente, intuitive sau secrete. Omul caută în orice face - comuniunea de idei, de sentimente sau emoţii, preocupări, judecăţi de valoare, creaţie comună.

Tot timpul, de-a lungul vieţii - omul vrea să împărtăşească ceva cu cineva şi nu întotdeauna nimereşte persoana potrivită la mărturisiri adecvate. Dacă este vorba de persoane foarte apropiate, el are încercări repetate, după o vreme se lasă, dacă nu primeşte răspunsuri adecvate, iar după un timp de chin, mâhnire, chiar şi impulsuri autodistructive, începe să caute alţi parteneri de dialog, de interferenţă.

Netul este ideal pentru persoanele cu frustrări, complexe, necesităţi de descărcări şi experimente. Netul are roluri multifuncţionale, dar dacă ai nevoie de o îmbrăţişare adevărată, nu ţi-o poate oferi.

Omul nu trebuie să înlocuiască relaţiile omeneşti reale cu unele virtuale , dar netul poate fi un surogat, un înlocuitor foarte important în cazul, când fiecare simte durerea, jignirea, opoziţia, ura, supărarea, dezamăgirea, furia şi necesită o reacţie de descărcare pe moment. De cele mai multe ori unii înjură, sparg, recurg la bătaie sau în mod excepţional, la acte antisociale. Dar cei mai mulţi vor să scape de tensiunile interioare într-un mod civilizat, adică, să nu lezeze, dacă se poate, pe nimeni.

Ai grijă, cât declari şi cât trăieşti din iubirea declarată. Atâtea se pot întoarce împotriva ta. Împotriva cui? Împotriva omului aflat în desfăşurarea evenimentului. Cine poate jongla cu aşa ceva? Oricine.

Cine încearcă să jongleze cu noi, cu sentimentele noastre, cu judecăţile noastre extrem de obiective, s-ar putea să fie persoane neavenite... fiecare dintre noi vom decide...

Ce este cel mai important?

Să ne satisfacă cineva nevoile momentului din foarte multe puncte de vedere... pare chiar imposibil... pare...