Iulius Dumitru: Parcul Industrial trebuie să sprijine business-ul comunităţii. Firmele rezidente beneficiază de facilităţi importante

Rep.: - A trecut mai bine de un an şi jumătate de la finalizarea lucrărilor la Parcul Industrial Bistriţa Sud, însă istoria acestui proiect are aproape un deceniu. De ce a durat atât să-l amenajăm?

         Iulius Dumitru: - Ideea creării unui parc industrial în municipiul Bistriţa a apărut în anul 2007, iată, sunt 10 ani, pentru că este un model de afaceri dedicat în special perioadelor de criză. Este un model care vine din Statele Unite ale Americii, din perioada când au traversat şi ei perioade de criză, marile complexe militaro-industriale au fost transformate în parcuri industriale. Este de fapt o platformă de sprijin a afacerilor din comunitate, în vederea ocupării şi creării de noi locuri de muncă şi pentru a dezvolta afaceri cu valoare adăugată.

         Aşadar, în 2007 a început, când erau alte condiţii, municipiul Bistriţa se afla în alte condiţii, erau destul de mulţi şomeri şi a existat posibilitatea finanţării din fonduri nerambursabile a acestui proiect. Pentru a accesa aceste fonduri nerambursabile, drumul nu este foarte scurt. În  2007 a început a se face documentaţia pentru obţinerea finanţării, documentaţia respectivă a fost depusă în 2009, la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest, pe Programul Operaţional Regional, Măsura 4.1 – Măsuri pentru sprijinirea platformelor industriale. În 2011, municipiul Bistriţa a fost anunţat că are finanţare într-o intensitate de 50%, în 2012 s-a semnat contractul de finanţare nerambursabilă cu ADR Nord-Vest şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale. În 2012, s-a înfiinţat această societate care, menţionez, este un SRL, care într-adevăr are asociat unic municipiul Bistriţa, municipiul fiind proprietarul parcului industrial, iar SRL-ul este administratorul parcului. În 2012 s-a obţinut titlul de Parc Industrial şi au început activităţile de promovare. Iniţial acolo era o păşune. Lucrările au început pe final de 2013, pentru că au fost contestaţii la licitaţie şi s-a finalizat construirea acestui parc industrial în octombrie 2015.

         Parcul Industrial este situat în localitatea Sărata, are o suprafaţă de 30 hectare, din care 10 hectare reprezintă infrastructura comună, adică ceea s-a construit din bani europeni şi din banii comunităţii, iar 20 hectare sunt pentru concesiune.

         Rep.: - Care au fost primii paşi în vederea promovăriişi, finalmente, a populării acestui parc industrial?

         Iulius Dumitru: - Administratorul a început să promoveze parcul prin participarea la evenimente specifice. Am devenit membri în Asociaţia Parcurilor Industriale Tehnologice, Ştiinţifice din România. Ne-am promovat în reviste de specialitate, regionale, dar şi pe social media, pentru că ne dorim şi un investitor, dacă nu chiar mai mulţi de talie un pic mai mare şi altceva decât afaceri locale.

Trebuie să spunem că, în principal, Parcul Industrial este pentru comunitate, sprijină business-ul comunităţii.

         Rep.: - Până în prezent, câte contracte de administrare/concesiune au fost semnate?

         Iulius Dumitru: - Avem 10 contracte de administrare şi prestări servicii conexe, cu firme care au ca domeniu de activitate fabricarea de construcţii metalice, lucrări de instalaţii electrice, înfiinţarea fabrică de procesare lapte, fabricarea de elemente de lemn pentru case pasive, fabricarea fibrelor din sticlă, lucrări de construcţii, producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice, lucrări de construcţii pentru fluide, fabricarea ambalajelor din carton şi atelier producţie mobilier. Din cele zece companii, nouă sunt firme locale. Nu e simplă relocare, este o extindere de activitate, tocmai de aceea vorbim de locuri de muncă nou create.

         Rep.: - Ce suprafaţă  este ocupată, aşadar, din Parcul Industrial. Care este cea mai mare investiţie propusă de aceşti viitori rezidenţi?

         Iulius Dumitru: - Suprafaţa ocupată este de aproximativ 25.000 mp, iar valoarea totală a investiţiilor prognozate de aceste companii este de 10 milioane de euro.  Numărul total de locuri de muncă nou create este de 390.

         Cel mai mare proiect de aici este fabricarea ambalajelor din carton, este de fapt un fel de transfer de tehnologie din Germania în România. Compania este românească, dar are toată tehnologia germană, putem spune că ca un fel de investiţie germană. Valoarea totală a investiţiei de 3,046 milioane euro, numai aceasta ocupă 3500 mp şi creează 75 locuri de muncă. Aceasta este cam cea mai mare investiţie de până acum, un fel de franciză, un hibrid, o companie hibrid.

         Rep.: - Bistriţenii se întreabă când vor vedea primele lucrări de construcţie a acestor firme cu care aţi semnat contractele. Ce se întâmplă, de ce nu au apărut primele hale?

         Iulius Dumitru: - Sunt nişte paşi obligatorii de parcurs şi vă dau un exemplu. Primul contract a fost semnat în 18 aprilie 2016, iar după ce s-a semnat acest contract de administrare şi servicii conexe, noi, ca administrator, a trebuit să mergem să facem dezmembrarea lotului respectiv. A fost nevoie de o dezmembrare cadastrară, după care o dezmembrare notarială, de care s-a ocupat colegul nostru Lucian Halostă, care este consilier juridic. După aceea a urmat acordarea dreptului de superficie, foarte important, este dreptul care-ţi dă posibilitatea să construieşti pe terenul respectiv. Aceşti paşi, care pot părea mai nimic, au durat două luni, astfel încât abia în 18 iunie 2016 s-a obţinut dreptul de superficie şi s-a predat parcela de teren.

         Conform contractului de administrare şi de prestări servicii conexe, rezidentul are la dispoziţie, din momentul predării parcelei, 12 luni pentru a obţine autorizaţia de construcţie, lucru pe care noi îl verificăm, să vedem dacă a început măcar demersurile, urmând ca în 18.06.2017, prima companie să se apuce de lucru. Conform contractului, nu aveam cum să le impun să se apuce de lucru din a doua zi.

         Rep.: - Există şi alte motive pentru care firmele încă mai aşteaptă demararea construcţiilor?

         Iulius Dumitru: - Aproape toate din aceste zece companii au dorit să obţină finanţări nerambursabile prin fonduri europene, or acest lucru se întâmplă sau nu se întâmplă. Oamenii speră, evident, dar indiferent că obţin aceste fonduri sau nu le obţin, ei în 12 luni trebuie să se apuce de lucru, iar în încă 12 luni să-şi finalizeze construcţia.

         Unele sesiuni de depunere a proiectelor au fost deschise, altele nu. Rezidenţii au aplicat, iar interesul nostru este să-i sprijinim. Dacă s-ar fi apucat de construcţii înainte de semnarea contractului de finanţare, acele cheltuieli ar fi devenit neeligibile. De aceea aşteptăm, pentru că încă au speranţe la fonduri europene. Dacă unii dintre ei vor solicita să prelungim termenul la care se apucă de lucru, luăm în considerare să-i sprijinim, bineînţeles cu acceptul proprietarului. Se poate întâmpla să ne ceară să-i mai păsuim jumătate de an, până au decizia finală cu fondurile europene, pentru că dacă lucrează înainte, cheltuielile sunt neeligibile. Interesul nostru este să avem rezidneţi în Parc, să avem locuri de muncă, nu să-i îndepărtăm.

         Rep.: - De ce să vină firmele în Parcul Industrial, ar putea foarte bine să-şi achiziţioneze un teren şi să-şi pornească afacerea?

         Iulius Dumitru:  - Avantajul major este acela că nu imobilizează atâta resursă financiară, cu achiziţia terenului, construirea utilităţilor necesare. În al doilea rând, are facilităţi, iar în al treilea rând sunt într-un mediu organizat de business, în care se întâmplă business, nu eşti pe o tarla undeva departe. Este chiar o zonă industrială.

         Haideţi să facem o comparaţie să vedeţi câţi bani se economisesc de o companie dacă vine în Parcul Industrial. Mergem pe o suprafaţă de 5000 mp, adică 50 de ari, o parcelă de jumătate de hectar. Dacă-ţi cumperi terenul ăsta, în clipa de faţă în zona Sărata – ce-i drept au mai crescut un pic preţurile după investiţia noastră -  când ne-am apucat era 11 euro/mp, să spunem acum 15 euro/mp. Numai achiziţia terenului costă 75.000 euro, plus utilităţile – gaz, curent, apă, canalizare. Utilităţile te costă cât pământul, asta înseamnă 150.000 euro, fără nimic, pur şi simplu terenul cu utilităţile. Oricum, construcţia în Parc tot ei o fac. 150.000 trebuie să-i ai mort-copt pentru teren şi utilităţi.

         În Parcul Industrial, pentru cei 5000 mp, înmulţit cu 0,5 euro/mp/an, înseamnă 2500 euro pentru concesiune. Mai înseamnă încă 5000 euro ca taxă de administrare, înseamnă suma totală de 7500 euro pe an. Veţi vedea că aceşti bani şi-i scoate din facilităţile pe care le oferă municipiul. Oricum, diferenţa este de la 150.000 de euro pe care trebuie să-i ai la 7500 euro, cu utilităţile la cheie.

         Rep.: - De ce facilităţi beneficiază rezidenţii Parcului Industrial?

         Iulius Dumitru: - Când te apuci să construieşti o hală de producţie pe terenul tău, ai taxa pentru autorizaţia de construire, care este 1% din clădire, din proiect. La o suprafaţă de 5000 mp, amprenta este de 3.000 mp, de obicei 70% din teren e ocupat cu construcţii. Aşadar, avem o hală de 3.000 mp, iar un preţ minim este de 300 euro/mp, asta înseamnă 900.000 euro, aproape un milion de euro, iar 1% înseamnă 10.000 euro pentru autorizaţie. În Parcul Industrial nu plătesc.  Deci, s-au acoperit costurile şi mai are şi o economie de 2.500 euro. Nu mai spun că se poate obţine de către rezident şi scutirea de la plata impozitului pe clădiri, care este de peste 1%. Impozitul pe clădiri este în efectul Legii 186/2013 a parcurilor industriale. Ei fac o solicitare către Consiliul Local care nu poate să respingă o astfel de solicitare, pentru că aşa prevede Legea 186. Sunt aşa zisele ajutoare de minimis, dar nu se dau bani, ci nu se încasează. Dacă facem calcule, vedem că rezidenţii sunt pe economie.

         Rep.: - De ce să aleagă o companie Bistriţa, iar nu Cluj-Napoca sau orice altă locaţie?

         Iulius Dumitru: - Profil tip al companiei, care nu-i din Bistriţa, dar pe care ne-o dorim noi să o atragem, este următorul: este o companie de familie, aflată la a 2-3 generaţie, cu o cifră de afaceri de până-n 50-60 milioane euro şi undeva la 300-500 angajaţi, cu vreo 2-3 puncte de lucru. Acest tip de companie nu e bine văzută în parcurile industriale mari, cum ar fi Tetarom în Cluj, nu e primită în parcurile mari cum ar fi Cluj, Oradea sau Târgu Mureş. Acolo au loc companii de tip Leoni, multinaţionale. Aceste companii nu prea au loc acolo şi atunci este un debuşeu foarte bun pentru aceste companii, Bistriţa, mai ales moştenirea saxonă de la noi. De obicei aceste companii sunt din Germania, ţările nordice. Acesta ar fi principalul motiv, că nu au acces la parcurile mari.

         Mai mult, parcurile mari sunt aproape pline, bineînţeles ei au început cu 10 ani înaintea noastră. Popularea unui parc industrial nu este chiar atât de simplă pe cât pare, suntem în concurenţă cu toate parcurile din România – şi în România sunt 70 de parcuri operaţionale – şi din Europa. Să nu mai spun de Europa de Vest, ci doar de Europa Centrală. România este în competiţie cu Ungaria, Cehia, Polonia. Vreau să vă spun că în Ungaria sunt de 2-3 ori mai multe parcuri industriale ca-n România iar suprafaţa ţării este mult mai mică. Trebuie să vedem contextul în care jucăm.

         Rep.: - Apropo de genul acesta de companii, nu foarte mari, dar nici foarte mici, sunteţi în discuţii cu astfel de investitori străini?

         Iulius Dumitru: - Da, suntem în discuţii cu companii de genul acesta. Noi nu vrem încă un Leoni, nu am avea forţă de muncă suficientă. Deja sunt probleme pentru Leoni de când au deschis a doua fabrică şi au adus din alte părţi. Acum 10 ani era o altă situaţie, au trecut de atunci două crize.

         Revenind, sunt negocieri începute şi sper ca la finalul lunii martie să venim cu o veste bună, cu un investitor străin, străin de Bistriţa, care ar putea crea 120-130 locuri de muncă şi care să aibă producţie, în principal. În Parcul Industrial pot fi şi firme din domeniul serviciilor, dar care susţin producţia. În Parcul Industrial se poate crea şi un centru logistic, dar deocamdată noi ne axăm foarte mult pe partea de producţie.

         Rep.: - Consideraţi că este util acel incubator de afaceri în Parcul Industrial? Exista şi varianta unui astfel de incubator de afaceri în zona centrală a oraşului, chiar prin reabilitarea unui punct termic.

         Iulius Dumitru: - Există două tipuri de incubatoare de afaceri. Cel din Parcul Industrial este dedicat producţiei, de aceea are proiectate şi o micro hală de producţie. Ce înseamnă această micro hală de producţie? În această hală de producţie de dimensiuni mai mici sunt puse echipamente, cum ar fi CNC-ul, imprimante 3D, tot felul de echipamente moderne, de generaţie nouă, care sunt puse la dispoziţia firmelor „incubate”, astfel încât acestea să-şi poată face un prototip, să-şi facă o producţie de serie mică, să facă încercări, testări. Au atâtea posibilăţi aceste companii start-up, încât după maximum trei ani de perioadă de „incubare” îi putem oferi în Parcul Industrial posibilitatea să-şi deschidă compania care să facă producţie de serie. Aceasta este deosebirea fundamentală faţă de un incubator care ar fi în centrul oraşului, care ar merge pe IT, industrii creative, nu neapărat manufactură. Al nostru ar fi focusat pe partea de producţie. Incubatorul de afaceri şi parcul industrial sunt afaceri complementare, ele se completează reciproc, se susţin reciproc.

         Rep.: - De ce depune Primăria Bistriţa acest proiect pentru accesarea fondurilor europene?

         Iulius Dumitru: - Acest proiect este depus de municipalitate pentru că ei sunt eligibili, conform Ghidului actual de finanţare. Ghidul este lansat în versiune de consultare publică. L-am aşteptat doi ani de zile, sunt dezbateri, chiar şi noi am trimis nişte propuneri de modificare. Valoarea totală a incubatorului de afaceri este de 1,5 milioane euro, inclusiv cu această micro hală de producţie.

         Rep.: - În această perioadă desfăşuraţi o licitaţie deschisă pentru terenuri în Parcul Industrial, ce suprafaţă este disponibilă?

         Iulius Dumitru: - Într-adevăr suntm în plină licitaţie pentru ocuparea parcelelor. Lotul 1 este plin, dar sunt alte terenuri disponibile. Sunt solicitări deja, dar noi ne rezervăm dreptul de a respinge unele companii, pentru că avem un Regulament de organizare şi funcţionare al Parcului Industrial, iar unele afaceri nu inspiră încredere şi nu aş vrea să se întâmple să ocupăm un teren, după care să fie foarte greu să-i scoatem de acolo pe cei care nu-şi pot duce la îndeplinire angajamentele. Nu toate codurile CAEN sunt eligibile cu amplasarea într-un parc industrial. Nu putem să facem magazine, dar putem face un centru logistic, care e mai mult decât un depozit. Am vrea un centru logistic mai degrabă decât un depozit. Noi ne dorim valoare adăugată în Parcul Industrial, dacă tot s-au investit banii aceştia. Dacă producem valoare adăugată, pot creşte salariile celor care lucrează acolo.

         Rep.: - Puteţi da exemplul unei afaceri care nu-şi găseşte locul în Parcul Industrial Bistriţa?

         Iulius Dumitru: - Siderurgia, de exemplu. Desigur, nu ne dorim domenii poluante. Am avut chiar discuţii cu o companie destul de mare, iar proiectul era un pic controversat din punct de vedere al poluării şi am spus că mai bine nu. Ocupa şi o suprafaţă foarte mare de teren, mai mult de jumătate din Parcul Industrial. Am zis nu, să sprijinim mai întâi comunitatea locală, după aceea pe cea europeană.

         Parcul acesta este o investiţie serioasă, care nu produce în primul an. Lumea trebuie să aibă răbdare 3-4 ani până va sta pe picioare.

         Rep.: - Vă mulţumim!

Rezidenţii Parcului Industrial Bistriţa Sud:

1.Roindra International SRL, Fabricarea de construcţii metalice, 70 locuri de muncă

2.Datacor SRL, Lucrări de instalaţii electrice, 10 locuri de muncă

3.Centana Com SRL, Înfiinţare fabrică procesare lapte, 36 locuri de muncă

4.Geto-Dacia Construcţii Pasive SRL, Fabricarea de elemente din lemn pentru case pasive, 71 locuri de muncă

5.Eurocompozite, Fabricarea fibrelor din sticlă, 40 locuri de muncă

6.Flaely Grup SRL, Lucrări de construcţii, 25 locuri de muncă

7.Carpath Weld Industries SRL, Producţia de rezervoare/cisterne/containere metalice, 30 locuri de muncă

8.Terraqua Water Systems SRL, Lucrări de construcţii pentru fluide, 24 locuri de muncă

9.Brandis Berg SRL, Fabricarea ambalajelor din carton, 75 locuri de muncă

10.Proterm-Line SRL, Atelier producţie mobilier, 10 locuri de muncă