Jurnalul de Lechinţa
Audienţele primarului
Ori că este la biroul din sediul Primăriei sau pe teren, telefonul primarului Romeo Florian sună mereu. Oamenii apelează la întâiul edil al comunei cu tot felul de probleme, cetăţenii cer ajutorul, îşi spun off-urile, sesizează aspecte din satele în care-şi au domiciliul. Unele dintre cele reclamate pot fi rezolvate, altele nu, însă primarul are pentru fiecare în parte o vorbă care să-i mulţumească.
În fiecare zi de joi e târg la Lechinţa. Tradiţia spune că acesta, târgul, are o vechime de peste 150 ani. În această zi şi sediul Primăriei este asaltat de oameni. Fiecare venind la Lechinţa cu treburi se abate şi pe la Primărie spre a-şi rezolva problemele care-i frământă, pentru a sta de vorbă cu primarul, cu viceprimarul ori cu alţi salariaţi ai instituţiei. Am asistat la audienţele primarului Romeo Florian şi am consemnat câteva dintre aspectele sesizate de cetăţeni. Cei mai mulţi solicită, mai cu seamă că a sosit timpul rece, ajutor pentru încălzirea locuinţei. Sunt mulţi cetăţeni care cer acest lucru. Primarul, cu legea în faţă le explică clar că aceste ajutoare s-au subţiat considerabil în ultimii ani şi că cei care deţin terenuri agricole ori alte bunuri prevăzute de lege nu beneficiază, deşi veniturile sunt modeste. În această idee, subliniem faptul că se încearcă, de la nivelul primăriei, asigurarea în cea mai mare parte a cantităţilor de lemne de foc pentru populaţie. Cererile sunt mari fiindcă mulţi au renunţat la încălzirea pe gaz. O familie de dascăli, spre exemplu, plăteşte lunar pentru încălzirea locuinţei în jur de 1000 lei, aşa că mai rentabil, spun aceştia, sunt lemnele. Cetăţenii, mulţi la număr, se adresează primarului în speranţa găsirii unui loc de muncă. La ora actuală, Lechinţa oferă prea puţine. Doar câteva firme: Lech-Lacto, Myadinex, Bănică ori în agricultură sunt locuri unde lechinţenii câştigă ceva bani. Mulţi sunt şomeri sau în afara şomajului. Aspecte privind ecologizarea spaţiului ambiental, curăţenia în sate, iluminatul public sunt alte aspecte aduse de cetăţeni în atenţia primarului. Transportul elevilor de la Ţigău la Teaca ori a celor de la Bungard către şcoala din Sângeorzu Nou au fost rezolvate operativ prin intervenţia edilului şef al comunei.
Audienţele sunt publice, în biroul lui Romeo Florian intră toţi cei care au ceva de spus. Pe stradă, dacă-l întâlnesc, îşi spun, de asemenea, păsul. Orarul cu audienţele este unul facultativ de vreme ce biroul primarului este deschis în permanenţă, acesta nerefuzându-i pe niciunul.
Şedinţa Consiliului Local
Consilierii din Lechinţa s-au întâlnit azi, 29 noiembrie 2011, în şedinţa ordinară care a avut la ordinea de zi următoarele: Proiect de hotărâre privind alegerea preşedintelui de şedinţă pentru lunile decembrie-februarie 2012; Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice pentru anul 2011 a funcţionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Lechinţa; Proiect de hotărâre privind desemnarea unui reprezentant al Consiliului Local Lechinţa în Consiliul de Administraţie al Grupului Şcolar Lechinţa şi a unui reprezentant la Şcoala Generală Vermeş şi desemnarea unui reprezentat al Consiliului Local în Comisia de Evaluare şi Asigurarea a Calităţii la Grupul Şcolar Lechinţa şi a unui reprezentant la Şcoala Generală Vermeş; Proiect de hotărâre privind stabilirea cuantumului taxelor speciale, conform Legii nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2012; Proiect de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale datorate de persoanele fizice şi juridice pe anul 2012; Proiect de hotărâre privind unele măsuri pentru stimularea încasării impozitelor, taxelor, chiriilor şi redevenţelor datorate bugetului local al comunei Lechinţa de către persoanele fizice şi juridice în anul 2012; Proiect de hotărâre privind aprobarea listei cu mijloacele fixe ale Serviciului Alimentare cu Apă – extindere – localitatea Vermeş, care se vor preda la SC „Aquabis SA Bistriţa şi discutarea cererilor şi Diverse.
Impozitele pe 2011
Şefa serviciului de specialitate din cadrul Primăriei Lechinţa, d-na Stela Mititean, ne-a informat că din impozitele aferente anului 2011 s-au realizat, până la 15.11.2011, după cum urmează: impozite clădiri persoane fizice 72,66%; impozite terenuri intravilan persoane fizice – 72,78%; impozite mijloace transport persoane fizice – 44,44%; impozite clădiri persoane juridice – 30,40%; teren intravilan persoane juridice – 72,60%; mijloace transport persoane juridice – 35,19% şi impozitul pe terenul extravilan – 75,70%.
Meşterii din Matei, la Chiraleş
Se spune că o parte din materialele de construcţie rezultate după demolarea castelului din Chiraleş (se întâmpla prin 1947), a fost folosit pentru ridicarea şcolii din Matei. Iată că, acum, o echipă de mari meşteri din Matei ridică, ca meşterul Manole, Căminul Cultural din Chiraleş, o adevărată Casă de Cultură. Profitând de vremea favorabilă, meşterii coordonaţi de Darlaczi Zoltan, şi avându-i în componenţa echipei pe Moriczi Sandor, Darlaczi Ludovic, Darlaczi Ştefan, Szabo Antal, Szabo Laszlo doresc ca de Crăciun edificiul cultural să fie acoperit.
Nereguli pe DJ 151
Drumul Judeţean 151 care traversează şi satele comunei, respectiv, Chiraleş, Lechinţa, Vermeş şi Sângeorzu Nou este o lucrare apreciată de beneficiarii din zonă şi nu numai. Nemulţumirea vine însă din neglijenţa sau iresponsabilitatea de care dau dovadă uneori constructorii care, fără nicio supraveghere din partea administraţiei locale (nici nu au dreptul să o facă) execută lucrări de mântuială. Trecem peste faptul că după turnarea ultimei îmbrăcăminţi asfaltice a început peticirea căii de circulaţie şi sesizăm faptul că acum, la minus 10 grade se toarnă betoane. La Vermeş, spre exemplu, ce se toarnă astăzi, mâine se macină din cauza îngheţului. Apoi, tot la Vermeş, şanţul betonat este turnat peste conductele de apă, ceea ce, spun localnicii, nu este cea mai bună soluţie. Nereguli se mai pot vedea în centrul Lechinţei (lângă pod, spre exemplu), la intrarea în Chiraleş, unde apa se scurge în sus…
Adaugă comentariu nou