Karditsa – Grecia

Autocarul Centrului Cultural Municipal Bistriţa alerga spre sudul Bulgariei peste viaducte ameţitoare şi prin tunele perforate în Munţii Balcani lângă fruntariile Greciei, apropiate.

Pătrundem în Grecia strecurându-ne pe malul stâng al Văii Tempi, un îngust pasaj turistic, natural, printre pantele abrupte ale munţilor legendari, Olymp şi Ossa. Olympul, reşedinţa legendară a celor 12 zei din mitologia greacă, situat în Nord-Estul regiunii Thessalia, ne întâmpină cu ploaie mocănească din norii neguroşi ce ascund piscurile uriaşe ale munţilor gigantici. Se spune, aici, că pe o asemenea vreme, zeii sunt foarte supăraţi pe oameni, mai ales când aceştia îndrăznesc să le deranjeze ritualurile lor, ce au loc pe Olymp, de mii de ani. Trecem cu grijă bariera naturală pe căile de acces ce duc în sudul ţării, barieră ce a jucat un rol strategic important, încă din timpurile preistorice.

Masivul Olymp ne încântă privirea cu piscurile sale măreţe, înalte, cu impresionante trecători naturale, sporturile de iarnă au găsit pante prielnice desfăşurării lor din ianuarie până pe la mijlocul lunii martie, la altitudinea de 1000-1500 m, mai ales pe pantele dinspre vest, ale masivului. Coborâm Valea Tempi îndreptându-ne spre Larissa, capitala Thessaliei, prosper centru comercial la o răspântie de şoselele ce leagă Grecia Centrală, la nord cu Macedonia, pe unde am trecut şi noi şi cu sudul spre care ne îndreptăm, nerăbdători, Regiunea Thesalia este, de fapt, cea mai mare câmpie a Greciei.

Este încadrată, în Nord, de munţii amintiţi şi străbătută de râul Pinios.

Thessalia (conform documentelor) a fost locuită încă din anii 3000 – 1100 î.C. Aici abundă viile, livezile de citrice şi măslini, dar pe suprafeţe întinse admirăm puful alb imaculat al culturilor de bumbac, încă nerecoltat.

Nu prea departe de Larissa, ne aşteaptă seara, pe înnoptate, oraşul Karditsa, centru industrial, dar şi cultural, cu o populaţie de peste 50.000 locuitori. Este prima noastră ţintă culturală din turneu.

Suntem aşteptaţi cu nerăbdare de mai marii culturii şi administraţiei locale. De la hotel, în grabă, suntem invitaţi să luăm cina, împreună. În cadrul unui proiect realizat de prof. Dumitru Isac, şef serviciu programe culturale la Centrul Cultural Municipal Bistriţa, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, turneul are scopul de a contribui la îmbunătăţirea imaginii României în lume. Delegaţia condusă de către prof. dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural, a fost invitată şi condusă, în seara zilei de 28 septembrie a.c., la un somptuos motel pe o colină de o rară frumuseţe. După o cină bogată, am desfăşurat primul program cultural.

Orchestra noastră, sub conducerea muzicală a Elvirei Botoş, instrumentiştii Andrei Barşon, Ovidiu Boldi, Dan Oniţă, Sorin Joldeş şi Dorel Smeana, a deschis programul. I-au urmat dansatorii ansamblului “Cununa de pe Someş”, maestrul Teodor Puşcaş. Dansatorii Aurica Constantin, Valer Constantin, Cristian Avram, Iulia Mireşan, Alexandru Grama, Anamaria Lup, Radu Câmpean şi Daniel Magoş au fascinat publicul, la fel soliştii Mărioara Sighiartău şi Petre Petruse s-au bucurat de succes. O parte din public s-a prins în vârtejul dansurilor din dorinţa de a învăţa cât de puţin din secretul lor. Seara s-a încheiat cu multă voie bună. Gazdele, încântate, ne-au oferit şi prânzul pentru ziua următoare.

A doua zi, 29 septembrie a.c., de la ora 17, o sală de cultură din Parcul central ne aştepta în faţa unui numeros public să ne desfăşurăm programul cultural propriu-zis.

După o cuvântare de bun venit a gazdelor, dr. Dorel Cosma le-a mulţumit, aducând la cunoştinţa celor prezenţi scopul şi importanţa turneului nostru. Traducerea în limba greacă a fost asigurată de Liliana Conţ (născută la Mărişel). D-a Elena M. Cîmpan a vorbit despre activitatea febrilă din cadrul Societăţii Scriitorilor Bistriţeni. Au citit din Antologia bilingvă (româno-greacă) scriitorii Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Aurel Borgovan, Marilena Toxin, Nazarica Muntean, Dumitru Munteanu, Victor Ştir, Suzana Deac, Vasile Filip, David Dorian şi Traian Parva Săsărman. Lectura din creaţiile proprii ale scriitorilor bistriţeni a repurtat un real şi binemeritat succes, răsplătit cu ropote de aplauze.

Partea a doua a programului, cea de folclor, s-a bucurat, de asemenea, de acelaşi succes.

Eufaristu Karditsa; Mulţumesc Karditsa!