La 700 de ani de atestare documentară, program cultural de înaltă ţinută la Şieu

Primăria şi Consiliul Local al comunei Șieu, Școala Gimnazială Șieu, în parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean Pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Parohiile Ortodoxe: Șieu, Ardan, Posmuș şi Parohia Reformată Șieu au organizat evenimetul  „Șieu-700 de ani de atestare documentară”. Un eveniment frumos, cu oamenii satului. O sală plină a participat la un simpozion dedicat istoriei acestor locuri. Tradițiile autentice legate de păstorit cu care " Măgura Sieului" a adus multe premii în județ au fost aplaudate la scenă deschisă. Organizatorii evenimentului au demonstrat că se poate ține ștacheta culturii sus cu oamenii de acasă, nu cu vedete de carton care ne invadează in ultima perioadă folclorul, denegrându-l, si scenele județului. Si cine a zis ca nu e public pentru valorile locale? Au fost sute de oameni la spectacol. Conferința ,,7 secole de istorie...dintr-o veșnicie’’ de la Căminul Cultural Șieu a fost de înaltă ţinută, susţinând teme interesante primarul Cifor-Tiniș Ioan-Sebastian, prof. Simona Monica German,  prof. Mariana-Floarea Bor, dr. Corneliu Gaiu, înv. Maria Vultur , pr. Ioan Creța, pr. Istvan-Csaba Kenderesi, moderator fiind prof. dr. Melinda Crăciun. Un punct aparte l-a constituit mesajul transmis de prof. Vasile D. Țîra, cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, având la susţinerea tezei de doctorat „Graiul de pe valea superioară a Şieului”, pe academicianul G. Ivănescu. A editat mai multe cărţi, rămânând de referinţă „Istoria limbii române”.

         Primarul Ionuţ Cifor i-a premiat pe elevii Ionel Chereja şi Vasile Sover pentru performanţele în domeniul roboticii, elevii de clasa a XII-a fiind remarcaţi de prof. Dorel Nicoară, de la Palatul Copiilor, încă din perioada în care erau elevi la Şieu şi acesta ţinea cursuri de robotică aici.

         După simpozionul ce a adus în faţa sătenilor date importante despre comună, a urmat programul artistic. „Am prins din nou speranță că România are oameni frumoși ce stiu ce e cultura. Îi felicit, din tot sufletul pe primarul Ionut Cifor si pe directorul Simona German. M-am bucurat să o revăd şi pe doamna Viorica Gherasim. Oameni faini care fac totul din drag pentru comunitatea lor. Mulțumesc pentru invitație si pentru lecția de cultură curată oferită azi multor organizatori de festivaluri” a declarat prezentatorul eveniemntului, Menuţ Maximinian.

 Spectacolul a debutat cu teatru popular „Un testament curios”, adaptare după Ioan Baciu, personalitate marcantă, fondatorul Revistei Ilustrate, originar de aici. Sub îndrumarea prof. Simona German, elevii clasei a VI-a şi-au demonstrat talentul actoricesc în faţa celor de acasă, arătându-le că premiile câştigate la festivalurile de profil au fost în urma unei munci asidue.

         Seniorii Ansamblului „Măruga Şieului” au venit cu tablou muzical „pe un picior de plai”, în coregrafia maestrului Theodor Vasilescu care, împreună cu Marin Barbu, au fost prezenţi în urmă cu 10 ani la Şieu unde au lucrat aplicat, pe baza tradiţiilor autentice de aici, secvenţa fiind foarte apreciată la festivalurile de profil din ţară, de unde şieuanii s-au întors cu nenumărate premii.

         În acest cadru, s-a amintit şi de prof. Nicolae Gălăţean, fostul director al Centrului Judeţean pentru Cultură, mereu alături de cultura de pe Valea Şieului, dar şi de directorul Căminului Cultural, Viorica Gherasim care, după 20 de ani de implicare şi de promovare a culturii de aici, s-a retras la pensie.

         Merită menţionată şi grupa de tineri (formată din elevi ai şcolii) ai ansamblului, instruiţi de tânărul Bogdan Pântea, care a prezentat nu mai puţin de cinci suite. Şi ei duc mai departe performanţele seniorilor, obţinând trofeul Festivalului de Folclor organizat de Inspectoratul Şcolar, precum şi premiul I, obţinut recent, la Cluj.

         Tânăra interpretă Bianca Cojoc a întregit atmosfera de sărbătoare.

         Evenimentul s-a încheiat cu cuvântul primarului Ionuţ Cifor, care i-a îndemnat pe oameni să nu-şi uite tradiţiile şi să fie mândri că sunt dintr-o zonă încărcată de istorie şi a directorului şcolii, Simona German, care nu doar că s-a implicat în organizarea evenimentului, dar a şi jucat pe scenă alături de seniorii comunei.

„7 secole de istorie... dintr-o veșnicie” (1319-2019)

            Ne este dat nouă, celor ce azi locuim în satele Comunei Șieu, să trăim clipe de profundă însemnătate istorică, dar și să avem datoria morală de a le face să conteze. Poate vom fi întrebați: ce istorie pot să aibă câteva sate din Valea Șieului sau ce însemnătate poate să prezinte pentru curgerea istoriei mari a neamurilor, a țărilor sau a lumii întregi?

            Dar, așa cum ne arată versurile marelui poet al satului românesc, istoria celor patru sate înseamnă patru picături fără de care oceanul istoriei omenirii nu ar fi întreg. Cu atât mai puțin istoria țării noastre sau, mai ales, a regiunii în care trăim.

            Se împlinesc, așadar, 700 de ani de atestare documentară certă a satelor: Șieu, Ardan, Posmuș și Șoimuș, care alcătuiesc astăzi Comuna Șieu. 700 de ani de la diploma din 13 mai 1319 a regelui francez al Regatului Ungariei, Carol Robert de Anjou, în care cele patru localități apar cu numele actual, ușor alterat de grafia maghiară a vremii.

            Este limpede că vechimea lor e mult mai mare, dovezile arheologice indicând cel puțin 2000 de ani de locuire continuă. De aceea am suspendat titlul conferinței „în veșnicie”, cele 7 secole reprezentând doar un segment documentat al unei existențe străvechi care, nădăjduim noi, se va continua cu alte sute și mii de ani.

            Am ales „veșnicia” ca reper sau unitate de măsură a istoriei acestor sate și pentru că satul transilvănean, românesc în general, s-a perceput ca centru al lumii, cu un ritm cosmic al vieții, dincolo de limitele timpului, lucru evidențiat de marele poet și filosof Lucian Blaga:„Pentru propria sa conștiință, satul este situat în centrul lumii și se prelungește în mit”, iar „a trăi la sat înseamnă a trăi în zariște cosmică și în conștiința unui destin emanat din veșnicie”. Mai ales că, pentru Blaga, veșnic îndrăgostit de Lancrămul copilăriei sale, „Veșnicia s-a născut la sat”. Prin urmare și pentru noi, fii prin naștere sau prin adopție ai acestor sate, istoria lor are valoare veșnică.

            Ea este povestea de viață a strămoșilor, a neamului viu prin noi, poveste unică și irepetabilă, nu o înșiruire abstractă de evenimente. „În cronicile mai tuturor așezărilor noastre vorbește de fapt satul de odinioară, vorbesc oamenii lui, deopotrivă nobili și supuși, laici și clerici, români și alții, vorbesc lăcașurile de cult, eroii sacrificați pentru cauze mai bune sau mai rele” (Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române).

            Iar această poveste este povestea noastră, este istoria devenirii a ceea ce suntem azi. Numai cunoscându-ne trecutul, ne vom putea înțelege prezentul și modela viitorul. Iar a avea un trecut sătesc, țărănesc, nu este nicidecum vreo scădere, ci înseamnă o moștenire milenară, a unei civilizații statornice, cu valori clare, netrecătoare. Să fii fiu al Șieului, Ardanului, Posmușului sau Șoimușului înseamnă să porți un ADN cultural unic pe fața întregului pământ, alcătuit din istoria, tradițiile, obiceiurile, legendele sau, de ce nu, apa, aerul și pământul acestor locuri.

            De aici datoria noastră de a valorifica, păstra, îmbogăți și transmite istoria satelor și a comunei noastre... pentru veșnicie.

 pr. Ioan Creța