La mulţi ani, Beclean !

Când cei din urmă sunt cei dintâi... 

Relevând, în percepția primarului Nicolae Moldovan, un oarecare “fel de a fi în familie”, cea a orașului Beclean, “casa noastră, a tuturor celor ce am trăit aici”, atât de primitoare în viziunea “eternului” ministru al acestor meleaguri, profesorul universitar Liviu Maior, urbea de pe Someș și-a sărbătorit vineri zilele (să tot fie 778 de ani de testare istorică) oamenii, locurile. Și nu oricum, ci cu oareșcare “surprize” plăcute, dacă e să numim așa inversarea rolurilor, a ordinii cu care societatea, media, lumea s-a obișnuit în ultimii (zeci de) ani. Așa se face că la deschidere (în sala de spectacole a Casei de Cultură), ediția din acest an a sărbătorii orașului, a unsprezecea în cronologia evenimentului, a mutat accentul de pe vorbăria multă a celor mult prea deprinși, indiferent de circumstanțe, să stea mereu în față, revendicându-și mai mereu merite de pe scaune politico-administrative mai mult sau mai puțin înalte, spre cei care, tăcând și făcând, s-au familiarizat parcă mult prea mult cu anonimatul, cu poziția din culise, cu tăcerea, cu modestia caracteristică omului de valoare; oricum, suficient pentru ca invitația de a face parte din prezidiu, de urca pe scenă, adică de a ajunge în prim-plan, acolo unde numele le stătea scris mare cât să îl vadă toată lumea, să li se pară unora dintre ei o “încurcătură” demnă doar de uimiri interogativ-retorice de genul: “Cum să urc pe scenă? Da ce, suntem la românii au talent?” 

“Ce mi-ai făcut, Dâncule?!”

I s-a întâmplat omului din spatele dublului proiectul cu Băile Figa, dar al mai marelui “Ținut al Haiducilor”, zonă transformată în așa fel în baza unor inițiative finanțate cu bani europeni încât atrage de trei ani încoace turiști cu miile în jurul apelor naturale sărate și a nămolurilor curative, nu de mult oaze de bălăceală doar pentru bivolii satului recunoscut cândva numai pentru “Înstruțatul boului”, acum celebru în țară pentru parcuri acvatice și căsuțe de vacanță. Lui Ionel Dâncu, pentru că despre directorul executiv al Asociației pentru Infrastructură Regională și Dezvoltare Durabilă Someș-Dej este vorba, din 2010 cetățean de onoare al orașului Beclean, nu-i părea posibil nici când a intrat în sală și și-a văzut locul din față gata să-l primească și să-i dea cuvântul, nici după ce l-a ocupat convins fiind că totu-i o greșeală: a organizatorilor, a gazdelor, a oaspeților, a tuturor. Că n-a fost așa, de asta s-a convins când și-a amintit că edilul din Beclean are - pe lângă abilitatea de-a lucra chiar cu lopata în mână și cu noroiul până în cap dacă e de construit ceva, fie și cu exclamații retorice de genul celor invocate într-o anumită fază de ridicare a Băilor Figa “Ce mi-ai făcut, Dâncule?!” - chiar și meritul de a-i aduce în față pe cei din urmă, pe cei care muncesc, pe cei care fac. Și totuși, cine ar fi zis, cine ar fi gândit, cine ar fi crezut atunci că un fost oraș industrial va ajunge să concureze turistic locuri din țară consacrate în domeniu, că va trăi să-și revendice astfel de titulaturi, cândva nevisate, că va deveni un loc pe harta zonelor de profil din țară? Poate nici primarul însuși, a completat Ionel Dâncu cu mulțumiri aduse echipei din administrația publică locală, avertizând încă că greul, cel rezultat din obligațiile ivite din afilierea la anumite standarde, abia de acum începe. 

Încă a autospecială nouă de intervenție în situații de urgență, până la final de an

În acest fel, au ținut prim-planul festivităților și alți cetățeni de onoare ai orașului sărbătorit, inclusiv Vasile Tuhar (92 de ani), veteran de război (titlul onorific este atribuit de către Consiliul Local Beclean începând cu anul 2000, în semn de recunoaștere a implicării benefice în viața comunității locale): 

Locotenent-colonel doctor Constantin Florea, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, a vorbit despre ascensiunea (cu sprijinul Consiliului Județean și al autorităților locale) serviciului de la Beclean, din 2001, de la înființarea primei subunități a pompierilor militari, până recent, la instituirea punctului SMURD, când există două autospeciale noi de intervenție, încă una fiind așteptată să intre în dotare până la sfârșitul acestui an; totul, spre profesionalizarea implicării în situațiile de urgență, de altfel nedorite dar gata de onorat la standarde performante dacă e nevoie.  

“Fanul retro” al orașului natal

Într-un mesaj transmis prin mama sa, regizorul Radu Afrim (aflat în aceste zile la Berlin) s-a declarat “fan retro” al orașului natal, unde a copilărit în anii ’70, cel căruia nepomenit în întrebările din interviuri, dar căruia i-a luat acum pulsul și energia mai mult decât a făcut-o în ultimii 25 de ani, un spațiu al proiecțiilor sale profesionale “dintr-o altă viață”, “poate”, cu teatru și tineri colaboratori adunați aici într-un workshop finalizabil cu un spectacol într-un loc neconvențional. Până atunci, însă, rămâne aici realitatea faptului că județul Bistrița-Năsăud e singurul din țară care n-are – încă?! – un teatru profesionist. Cât despre ce i-ar mai lipsi Becleanului în drumul său spre turistica Figa? Trotuare pentru pietoni, piste pentru biciclete și iluminat stradal ceva mai vizibil.     

Primul cetățean de onoare, “eternul” ministru al beclenarilor

Mândru că e din Beclean s-a declarat “eternul” ministru al locurilor, tată șefului SRI, George Maior, profesorul universitar Liviu Maior, primul cetățean de onoare de aici, cel care a ajutat “atât cât a putut” orașul pe care-l vizitează “de două-trei ori pe an, din motive familiale” precum „cinstirea înaintașilor”, atunci când întâlnește oamenii din vechea urbe. A început cu școala, iar primele gânduri nu întâmplător i s-au îndreptat aici: “nu puteai intra, că dădeai cu capul de grindă”. Acum, găsește o localitate schimbată, dinamică, circulată, cu multe alte aspecte de evidențiat decât accidentele, singurele care o făceau celebre în trecut. Nevoie ar fi, o recunoaște chiar în discuțiile cu primarul pe care l-a susținut “cu mână bună” în anul 2000, de o centură ocolitoare, pentru că “traficul e infernal” pe un drum național-european ce străbate orașul de-a lungul. Cât despre trecut? Becleanul ar trebui să facă parte din proiectul despre care se tot vorbește, “România 1000”, la împlinirea în 2014 a o sută de ani de la începerea Primului Război Mondial, crede prof. Liviu Maior, cinstirea eorilor fiind “dovada supremă a înțelepciunii unui popor”. Oricum, istoria e o latură importantă de evidențiat atunci când vine vorba despre orașul de pe Someș, dacă e să luăm în calcul, spre exemplu, doar faptul că “puțini știu”, de exemplu, de existența, aici, a unui lagăr nazist de concentrare unde se triau everii trimiși la Auschwitz. 

Post mortem…

Momente emoționante a trăit prezentatoarea evenimentului, Mariana Harosa, fiica fostului director al Casei de Cultură “Radu Săplăcan” din Beclean, cea care a preluat de curând coordonarea instituției, când tatălui său i-a fost conferit post mortem titlul de cetățean de onoare al orașului Beclean, într-un gest oficiat de primarul Nicolae Moldovan, în semn de recunoștință față de întreaga activitate de 40 de ani pusă în slujba folclorului românesc, a cântecului popular, timp în care a imprimat atâtor și atâtor generații respectul pentru valoare. 

Scriitoricește, despre Beclean

Întâmplările literare ale ultimilor 20 de ani au fost cuprise de Valentin Falub în micromonografia comunităților locale din Beclean și din județul Bistrița-Năsăud, “Reporter”. Scurt, momentul a fost prezentat cu referire la Cenaclul “Saeculum” al tinerilor din Transilvania, posibil, din spusele autorului, datorită primarului din perioada comunistă, Puțura (fiul, Ovidiu, e acum secretar de stat în Ministerul Justiției) ; pe aici s-au perindat, printre alții, Teohar Mihadaș, Radu Săplăcan, Nicolae Steinhardt. 

În rândul doi…

Au stat ministrul delegate pentru dialog social, Doina Pană, viceconsulul la Torino, Iulia Cupşa-Kiseleff, deputatul USL Daniel Suciu și colegul său de alianță, senatorul Ioan Deneș, deputatul PDL Ioan Oltean (vicepreședinte al Camerei Deputaților), subprefectul Ovidiu Frenț, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, administratorul judeţului, Florin Moldovan, şeful Administraţiei Finanţelor Publice, Crin Pântea, şefii de la Poliţie – Ovidiu Mureşan, Jandarmerie – Florin Furnea, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Delia Fontul, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor - Iuliana Deneş, fortul vice de la CJ, Luca Iancu, primari și/sau viceprimari din Braniștea, Lechința, Budești, Uriu, Căianu Mic etc.

“Oameni care de-a lungul timpului m-au ajutat într-un fel sau altul”, i-a descris primarul Nicolae Moldovan, care le-a oferit tuturor, în semn de mulțumire, mici simboluri care să le aducă aminte de Beclean. “

Porți deschise la noua stație de tratare a apei 

Festivitățile dedicate “Zilelor orașului Beclean” au fost precedate de o vizită oficială la noua stație de tratare a apei din Becleanuț, complet automatizată. Directorul “Aquabis”, Ioan Șandru, le-a vorbit oficialilor din Primăria Beclean (primarul Nicolae Molodovan, viceprimarul Mathe Ștefan, parlamentarilor USL – Daniel Suciu și Ioan Deneș) și altor participanți despre parametrii tehnici și investiționali ai obiectivului de peste 5 milioane de euro care va deservi cu un debit de 220 l/sec. 14 localități învecinate orașului de pe Someș, urmând să înlocuiască la standarde europene vechea stație, cu vizibile probleme de uzură fizică, funcțională. Recepția parțială va avea loc joi, 22 august. 

O singură sfințire, doi mitropoliți, optzeci de preoți

Încununarea unui efort de construcție care a durat mai bine de 15 ani, biserica ortodoxă din centrul orașului Beclean, purtând hramul „Sfântul Andrei”,  va fi sfințită sâmbătă, începând cu ora 9.00. Marele eveniment spiritual îi va aduce în mijlocul credincioșilor pe mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului și pe cel al Spaniei și Portugaliei, alături de aproximativ 80 de preoți aparținând de Protopopiatul Ortodox Beclean. Și-au anunțat participarea și (înalte) fețe politice...