MAREA UNIRE, REFLECTATĂ ÎN ISTORIOGRAFIA BISTRIŢEAN – NĂSĂUDEANĂ RECENTĂ

În cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 90 de ani, de la Marea Unire din 1918, au fost lansate, în această toamnă, o serie de cărţi având ca subiect lupta românilor, din nord – estul transilvan, pentru formarea statului naţional unitar, marele deziderat al tuturor provinciilor româneşti. Dintre aceste cărţi menţionăm următoarele:“Năsăudenii şi Marea Unire”,de Ioan Seni, „Graniţa culturală”, de Iosif Uilăcan şi „Bistriţa, 90 de ani de la Marea Unire”, semnată de Adrian Onofreiu, Lazăr Ureche, Iosif Uilăcan, Ioan Seni, Alexandru Vălean, Andreea Salvan, Vasile Duda, Claudiu Şular.

“Năsăudenii şi Marea Unire”

Apărută cu ocazia jubileului a 90 de ani de la Marea Unire, cartea prof. Ioan Seni “Năsăudenii şi Marea Unire”, Editura Napoca Star, Cluj – Napoca, 2008, deschide editorial şirul cărţilor din acest an, dedicate marelui eveniment istoric. Lucrarea tratează, în principal, contribuţia năsăudenilor, alături de populaţia celorlalte provincii româneşti, la procesul de unire şi formare a statului naţional al tuturor românilor.

După o profundă analiză a multitudinii de documente cercetate, din fondurile şi colecţiile Arhivelor Naţionale, cărţi, reviste şi publicaţii, ce alcătuiesc o densă bibliografie, autorul descrie starea Transilvaniei în pragul Marii Uniri, eforturile depuse pentru crearea Consiliului Naţional Român şi Gărzii Naţionale, locale şi centrale, precum şi întâlnirile şi acţiunile năsăudenilor în zilele premergătoare, dar şi participarea delegaţilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Noua administraţie românească se implementează, prin dispoziţiile Consiliului Dirigent din Ţinutul Transilvaniei şi la Năsăud, unde evenimentele Unirii găseau un consiliu ales pe 6 ani şi un primar, în persoana lui Vasile Moisil, dar şi un ajutor neprecupeţit din partea Vicariatului Rodnei, cu mare influenţă în învăţământ.

„Graniţa culturală”

Volumul „Graniţa culturală”, apărut cu sprijinul Casei Corpului Didactic şi Asociaţiei Profesorilor de Istorie Bistriţa-Năsăud, la Editura „Nova Didactica”, Bistriţa, 2008, sub semnătura prof. Iosif Uilăcan, se înscrie, de asemenea, între cărţile - document, cu referire la mişcarea naţională din Transilvania, în preajma anului 1918. Lucrarea are meritul scoaterii la lumină a unor documente, în mare parte inedite, prin care Iosif Uilăcan aduce precizări despre „graniţa culturală”, sau ,,zona culturală", înfiinţate în anii 1917-1918, acţiune care s-a vrut a fi o lovitură decisivă dată învăţământului primar în limba română, dintr-o mare parte a Transilvaniei. Ea a fost consecinţa unei evoluţii istorice a învăţământului din Ungaria, în care măsurile guvernamentale, privitoare la şcolile româneşti, deveniseră tot mai restrictive.

„Bistriţa, 90 de ani de la Marea Unire”

O altă carte despre Marea Unire, editată de Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, filiala Bistriţa-Năsăud, este volumul „Bistriţa, 90 de ani de la Marea Unire”, Editura Barna S, Bistriţa, 2008, realizat prin contribuţia mai multor istorici şi susţinut prin proiectul „Bistriţa, valori democratice ale comunităţii”, finanţat de Primăria şi Consiliul Local al municipiului.

Volumul include mai multe lucrări, referitoare la contribuţia bistriţenilor la perfectarea marelui act naţional de la 1 decembrie 1918, în care sunt scoase la lumină numeroase date, în mare parte inedite, prin contribuţia unor valoroşi cercetători ai istoriei, precum: Adrian Onofreiu, Lazăr Ureche, Iosif Uilăcan, Ioan Seni, Alexandru Vălean, Andreea Salvan, Vasile Duda, Claudiu Şular.

Extras din memoriile lui Pavel Tofan, despre

Valea Bârgăului

De remarcat faptul că în două dintre cărţile prezentate, „Graniţa culturală”, şi „Bistriţa, 90 de ani de la Marea Unire”, apare un capitol cuprinzând memoriile lui Pavel Tofan, sub semnătura lui Iosif Uilăcan, respectiv Andreea Salvan, diferite, atât în comentarii cât şi în privinţa textului original al manuscrisului.

Am considerat util pentru bârgăuani, prezentarea unui extras din memoriile lui Pavel Tofan cu privire la desfăşurarea evenimentelor premergătoare Marii Uniri de la 1918, în Valea Bârgăului. Redăm în continuare textul extras, din cărţile celor doi autori, care este identic în ambele lucrări.

“În 15 noiembrie, am luat parte la sfatul national, unde mi s-a comunicat că bârgăoanii devastează fabrica de cherestea din Bistriţa Bârgăului precum şi depozitele de cherestea fasonată, fabrica, care era proprietare grăniţărească. Bârgăuanii au trimis vorbă să nu se prezinte la ei dr. Vasile Pahone, nici protopopul Grigore Pletos, că vor fi împuşcaţi. Preşedintele dr. Tripon întreaba pe membrii sfatului cine să prezintă de bună voie să meargă pentru a linişti pe bârgăuani. Văzând că nimeni nu se prezintă atunci m-am sculat eu şi apoi dr. Poruţiu Petre care zise că el vine cu mine.

Prundu Bârgăului

În ziua de 16 noiembrie, am ajuns în Prundu Bârgăului, unde era adunată înaintea primăriei o mulţime de lume din cele 8 Bârgaie, umplând şoseaua şi grădina de vis-a-vis.

Încunjurat de elita bârgăuanilor am suit pe balconul primăriei, de unde am vorbit publicului, am accentuat că grănicerii de pe Someş au înţeles mersul vremurilor şi îşi organizează în fiecare comună garda naţională şi ca să supun ordinelor date de Sfatul Naţional din Bistriţa, că au jurat pe steagul românesc şi supunere M.S. Regelui Ferdinand, sper că bârgăuanii, ca disciplinaţi grăniceri, vor urma sfatul nostru întocmai. Toţi m-au ascultat cu mare atenţie şi au depus jurământul cunoscut.

După mine a vorbit dr. Poruţiu Petre, desavârşindu-le însemnătatea evenimentelor din lume, care ne dă posibilitatea ca şi noi să ne organizăm şi să ne unim cu fraţii noştri din România etc. În cursul vorbirii lui Poruţiu, Tăpălagă din Ilva Mică, care se nimerise să fie în Prundu Bârgăului l-a întrerupt, iar eu, cunoscându-l, l-am rugat să vină aici pe balcon şi să spună publicului ceea ce ce are de spus. Dar o păţise prost, oamenii s-au revoltat în contra lui şi numai la rugamintea mea şi a primarului a reuşit să scape ca să nu fie linşat. Publicul s-a liniştit şi a părăsit şoseaua, ducându-se fiecare în comunele lor.”

Niculae Vrăsmaş