Mediul şi schimbările climatice

Ce nu știam în anii ’90 era că de ceva vreme lumea începea să se schimbe. Că lipsa pădurilor, seceta, solul epuizat, aridizat și lipsit de viață, dispariția pânzei freatice și ploile care ne ocoleau erau toate fenomene strâns legate între ele. Între ele și noi, oamenii. Nu știam de schimbări climatice, de încălzirea globală și de cantitatea uriașă de gaze cu efecte de seră generată de oameni de la Revoluția Industrială încoace și acumulată în atmosferă. Veștile despre eroziunea solului, deșertificare, despre mișcarea ecologistă pe schimbări climatice care se contura la începutul anilor ’90 nu ajunseseră la urechile noastre.
Nici acum nu realizam cu adevarat decit citiva oameni ca ne gasim in plina era de schimbare climatica. Ca ceea ce am invatat in trecut sa folosim inseamna acum risipa. Ca ceea ce acum considerat de la sine inteles ca fiind in interesul omului se intoarce impotriva lui si, deopotriva, a planetei. Ca suntem un tot care se regleaza, autoregleaza sau distruge impreuna.
Specialistii spun că România este unul dintre statele Uniunii Europene cele mai afectate de deșertificare (...) Seceta și deficitul de apă vor crește în special vara. Prezența iernilor mai blânde și mai scurte va afecta negativ aprovizionarea cu apă pentru că se va reduce volumul sezonier de zăpadă, iar topirea rapidă a acesteia va duce la deficit în lunile de vară. Va scădea capacitatea naturală a terenurilor de a se regenera, iar solurile fertile vor deveni din ce în ce mai puțin productive. Clima se va transforma din temperată în uscată.
Ne așteaptă vremuri noi, diferite, cu mai puține precipitații, mai puțină zăpadă și mai puține sporturi de iarnă. Ne așteaptă vremuri în care vom fi nevoiți, în insulele de căldură ale aglomerărilor urbane, să stăm din ce în ce mai des cu aparatul de aer condiționat pornit. In acest context ar trebui sa intelegem de ce ca cetateni, ar trebui sa luptam pentru parcuri multe, spatii verzi cu suprafete intinse, vegetatie abundenta de orice fel in orase!
Tot în oraș vom avea parte și de inundații urbane temporare, căci solul betonat și canalizarea deficitară nu vor face față precipitațiilor intense și de scurtă durată. Logic, ar trebui sa fim preocupati de regindirea, modernizarea retelelor de canalizare din orase iar ca alegatori ar trebui sa fim preocupati in a regasi acest aspect pe lista de prioritati a oamenilor politici, administratiei publice. Valurile de căldură ne vor obișnui cu alarmele ambulanțelor, care vor tranzita orașele în lung și-n lat pentru a-i salva pe cei vulnerabili de temperaturile ridicate. Alertele meteo de cod roșu din ce în ce mai frecvente ne vor condiționa stilul de viață și modul în care ne vom deplasa. Aerul uscat va favoriza apariția incendiilor de vegetație punând în pericol fauna. Fumul degajat va da peste cap indicatorii care măsoară calitatea aerului iar noi vom sta baricadați în case (vezi Athena, ce se intimpla acolo de citeva zile).

Europa Centrală și de Sud se confruntă mai frecvent cu valuri de căldură, incendii forestiere și secetă.
• Zona mediteraneeană devine tot mai aridă, ceea ce o face vulnerabilă în fața secetei și a incendiilor forestiere.
• Nordul Europei devine considerabil mai umed și este posibil ca inundațiile pe perioada iernii să devină un fenomen obișnuit.
• Zonele urbane, în care trăiesc în prezent 4 din 5 europeni, sunt afectate de valuri de căldură, inundații sau creșterea nivelului mărilor, și adesea nu dispun de mijloacele necesare pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.