Menuţ Maximinian despre Bibliografia Pavel Dan, în „Caiete Silvane”

A apărut în aceste zile numărul 145 (februarie, 2017) al revistei „Caiete Silvane”, un număr consistent şi într-o excelentă ţinută grafică. Printre semnatarii acestei ediţii se află şi scriitorul şi jurnalistul Menuţ Maximinian, directorul ziarului nostru, în ultima vreme, fie-mi îngăduită şi această remarcă, tot mai prezent în paginile principalelor reviste de cultură din ţară.
„Un scriitor împlinit” îşi intitulează cronica literară, amplă, documentată şi generoasă, la volumul „Pavel Dan, Bibliografie” de Aurel Podaru, apărut în 2016 la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar, s-o spunem şi pe asta, al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (preşedinte Emil Radu Moldovan) prin Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” (director Ioan Pintea).
„Câţi dintre scriitori au şansa de a avea un biograf care să aibă grijă ca opera lor să fie aşezată pe raftul meritat al literaturii române?” e întrebarea cu care cronicarul îşi începe pledoaria. Numaidecât, vine şi răspunsul. „Pavel Dan poate fi considerat din acest punct de vedere un norocos, deoarece are, de acum, prin apariţia «Bibliografiei», o panoramă completă asupra creaţiei sale şi a impactului acesteia asupra specialiştilor şi a cititorilor. Un nume stă în spatele acestei izbânzi care îl reaşează pe scriitor în rândul marilor prozatori. Este vorba de Aurel Podaru care, iată, a reuşit să pună în ordine, cu o muncă deloc uşoară, opera înaintaşului său. Ediţia Opere, apărută în trei volume, în condiţii de lux la Editura Eikon în 2012, a fost bine primită de critica de specialitate.”
Şi astfel, pas cu pas, vorba aceea, Menuţ Maximinian pătrunde în substanţa „Bibliografiei”, cu o prefaţă excepţională semnată de Ion Vlad, din care sunt reproduse citate edificatoare în sprijinul demersului său critic. O analiză riguroasă a lucrării, printr-un discurs coerent, frazare adecvată, care satisfac atât gusturile cititorului obişnuit cât şi cele ale specialistului. „Se vede cu ochiul liber, am zice, efortul depus de Aurel Podaru pentru această lucrare, dăruirea lui pentru întreaga operă a lui Pavel Dan, luminându-ne în privinţa biografiei, a creaţiei, dar şi a vieţii lui Pavel Dan, cel care a avut un destin tragic şi a părăsit această lume la o vârstă fragedă. Impresionează, de asemenea, tulburătoarele sale confesiuni, din paginile de jurnal, forţa şi demnitatea morală până în cel din urmă ceas”, mai spune cronicarul. Iar în final, tot el, un adevăr de necombătut: „Aducându-l în actualitate, mai ales pentru tinerele generaţii, Aurel Podaru îl aşează pe Pavel Dan, printr-un gest de mare nobleţe, pe un soclu de unde greu de crezut că-l mai poate da cineva jos”. La care subscriem şi noi. Cu reverenţă.