Mirajul autonomiei reînvie la tabăra studențească

Am avut o pauză de câteva săptămâni în care ^problema maghiară^ a dispărut din peisajul declarațiilor publice, ultimele vâlve consistente fiind făcute în legătură cu procesul de regionalizare a țării. Dar iată că ce este prea mult strică, astfel încât politicienii din Ungaria încing, din nou, spiritele prin alocuțiuni înflăcărate susținute cu prilejul taberei studențești de la Băile Tușnad ce se desfășoară în intervalul 20-23 iulie. Deschiderea taberei a avut loc în ziua de 20 iulie, în prezența vicepremierului Ungariei, creștin-democratul Semjen Zsolt, și a secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe Nemeth Zsolt. Cea de a 22-a ediție a evenimentului se desfășoară sub motto-ul ^Ceea ce este de același neam, crește împreună^, aluzie, așa cum au explicat organizatorii, la faptul că acordarea cetățeniei ungare etnicilor maghiari din România îi aproprie pe aceștia de ^țara mamă^, producându-se o unuine peste granițe.

Cu toate acestea, politicienii ungari nu au putut să se abțină, în declarațiile susținute de la tribuna manifestării, să abordeze subiecte conexe temei tabere ce trezesc sensibilități, precum arhicunoscuta abordare a autonomei teritoriale pe criteriu etnic. Semjen Zsolt a invitat autoritățile române să nu se mai cramponeze de acest subiect, deoarece forme de autonomie există și sunt funcționale deja în Europa, iar Nemeth Zsolt a declarat, cu seninătate, că lui îi place tare mult cum sună sintagma ^Regiunea autonomă a Ținutului Secuiesc^, fiind convins că înființarea acesteia ar crește, imediat, nivelul de trai al românilor. Iată și soluția pentru criza în care ne aflăm de ceva vreme, soluție oferită gratis de politicieni ungari. Nu au lipsit, desigur, clasicele afirmații că maghiariii din Transilvania sunt asimilați, motiv pentru care trebuie să deschidă bine ochii pentru a anticipa acest pericol. Aici Semjen Zsolt a punctat că maghiarii trebuie să evite, cu orice preț, desființarea partidelor etnice pentru că acest fapt presupune sfârșitul lor ca națiune în România. În opinia lui Semjen Zsolt, integrarea maghiarilor în doctrinele politicii românești, sau înființarea partidelor mixte, româno-maghiare, înseamnă moartea spirituală a maghiarimii din Transilvania.

Nu știu cât de europene sună aceste afirnmații atâta vreme cât Regiunea Autonomă Maghiară a funcționat într-una din cele mai negre perioade ale comunismului, iar Parlamentul European este constituit din doctrine și curente politice ce transed granițelor statelor membre. Într-o Uniune Europeană în care vorbim de integrare, de globalizare, de împărtășire a unor valori comune, de orientări ideologioce indiferent de naționalitate, rasă sau religie, iată că politicieni ungari de prim-rang sosesc în România și postulează contrariul, postulează principiul separării, închiderii într-o carapace pentru a rezista asimilării. Poate că aceste idei sunt specifice politicienilor de acum ai Ungariei caracterizați, mai degrabă, de euroscepticism decât de dragoste pentru Uniunea Europeană.

Se vede cu ochiul liber că această doctrină a partidului etnic bulversează maghiarimea din țara noastră, fiecare nouă structură politică încercând să-și găsească identitatea ideologică. La noi, atât Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, cât și Partidul Civic Maghiar și Consiliul Național Ardelean se declară de dreapta, în primul rând pentru că a fi de stânga, în zilele noastre, aduce mai multe deservicii decât beneficii. Fiecare încearcă să atragă electoratul dar, la toate trei, lipsesc viziunile clasice ale unui partid referitoare la dezvoltarea economică a țării, la politicile sociale de anvergură, programele și ofertele electiorale fiind centrate, în marea lor majoritate, tot pe etnie: autonomie, limbă maghiară oficială, segregare în învățământ etc.. nu știu dacă izolarea și închiderea în carapace reprezintă viitorul maghiarimii, însî cu certitudine că deschiderea spre nou, educarea tinerei generații de maghiari spre multiculturalitate și acceptarea diversității sunt valori care, cu adevărat, vor aduce succesul social și profesional în România. Altfel, Ungaria va reprezenta singura șansă de afirmare a unei minorități a cărei plus-valoarte va reprezenta, cu certitudine, o pierdere pentru toți românii. Poate chiar asta se urmărește...