Mitropoilitul Andrei slujeşte la Mănăstirea Piatra Fântânele

În Biserica Ortodoxă se va prăznui mâine Naşterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare a anului bisericesc. Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mică, este serbată în numeroase biserici şi mănăstiri care au acest hram. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi şi nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu. Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu. Potrivit tradiţiei populare, în această zi, ca de altfel ca la orice mare praznic nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă ca să nu atragi răul Se crede că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mâncarea pe foc, fie cratiţa cu mâncare se va vărsa peste copii arzându-i. Tot ziua de 8 septembrie, cea a Naşterii Maicii Domnului, este ajutătoare celor care se roagă să rămână însărcinate, să nască uşor şi să aibă un copil sănătos. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului a să-şi găsească perecehea potrivită, mai spun bătrânii.
În această zi, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, va oficia Sfânta Liturghie arhierească la Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele, care îşi sărbătoreşte hramul. Cele peste 20 de vieţuitoare ale asezământului, în frunte cu maica stareţă Pamfilia Solcan, îşi aşteaptă încă din ajun credincioşii din Ardeal şi Moldova. Mănăstirea situată în pasul Tihuţa a fost înfiinţată, după ce românii din zonă au cerut să se ridice pentru ei o biserică ortodoxă. La 8 septembrie 1994 aşezământul a primit vizita canonică a vrednicului de pomenire mitropolitul Bartolomeu care a pus piatra de temelie a noii construcţii. Mănăstirea este înzestrată cu numeroase obiecte de cult prin strădania stareţului Vasile Luncan care a păstorit aici patruzeci de ani.
La Mănăstirea Piatra Fântanele se află încă din anul 1941 icoana Maicii Domnului cu Pruncul, adusă de la sfânta mănăstire Prodromiţa din Muntele Athos. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a Mănăstirii Piatra Fântânele îşi are începuturile în jurul anului 1928, fiind aşezată la cota 1.200, în Pasul Tihuţa. Un eveniment important de care mănăstirea s-a bucurat a fost sfinţirea crucii din Pasul Tihuţa, ridicată la iniţiativa vrednicului de pomenire Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu şi cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.