Mitropolitul Andrei a participat la recepţia lucrărilor de renovare a bisericii din Ţigău

O adevărată sărbătoare a avut loc joi după-masă, în Filia Ortodoxă Ţigău, aparţinătoare de Parohia Chiraleş, parohie păstorită cu vrednicie de câţiva ani de tânărul şi energicul părinte Horaţiu Mureşan prin prezenţa arhiepiscopului şi mitropolitului Andrei. Oficialităţi centrale şi judeţene au fost alături de înaltul ierarh la recepţia lucrărilor de renovare a Bisericii de lemn de la Ţigău cu hramul Sfânta Parascheva. Au fost prezenţi primarul comunei Lechinţa – Romeo Florian, Alexandru Muraru – directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, senatorul Ioan Deneş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Alexandru Pugna, administratorul public al judeţului – Florin Moldovan, constructorii şi proiectanţii, consilieri locali şi judeţeni. Părintele Horaţiu Mureşan a invitat la acest eveniment pe protopopul de Beclean, părintele Doru Zimveliu şi pe preoţii din parohiile învecinate, respectiv Ioan Irimeş – Lechinţa, Radu Petre – Şirioara, Ioan Vidican – Arcalia, Dan Bota – Sângeorzu Nou, preotul misionar Cristian Marţian şi preotul din Domneşti – Lucian Blaga.
Biserica de lemn din Ţigău, declarată monument istoric, a fost construită în anul 1760 şi a fost adusă în localitate de la Şaru Dornei. De atunci şi până astăzi ea a adunat în jurul ei credincioşi ortodocşi români de aici. Biserica actuală are pronaosul tăvănit cu cinci laturi, cu uşa de intrare pe partea de sud, pronaosul este despărţit de naos, cu un perete plin, naosul are formă dreptunghiulară cu bolta semicilindrică. Altarul are cinci laturi, cu absidă decroşată şi aste tăvănit. Pictura originară se mai observă pe pereţii laterali şi în naos şi ea aparţine lui Ioan Stenţel din Sînmărghita, cel care a pictat şi biserica de lemn din Chiraleş, actualmente aflându-se la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Constructorii din Sighetul Marmaţiei, sub conducerea arhitectului Şerban Gubovici şi echipa de restauratori maramureşeni, condusă de Vasile Mihu, au lucrat efectiv aici, la Ţigău, mai bine de 200 zile. S-au turnat tone de betoane, s-au adus tone de balast, o cantitate mare de material lemnos, toate acestea conferindu-i acum bisericii trăinicie pentru mulţi ani de acum înainte. În etapa următoarea, în limita fondurilor financiare se va continua restaurarea picturii, pictură, după părerea specialiştilor, de o frumuseţe şi de o importanţă cu totul specială.
Oficialităţile prezente s-au declarat mulţumite de calitatea lucrărilor, transmiţând felicitări celor care au lucrat la renovarea acestei bijuterii care este Biserica de lemn din Ţigău. De fapt, în comuna Lechinţa, după cum ne spunea primarul Romeo Florian, au mai fost renovate şi alte lăcaşuri de cult, cum este biserica din Bungard şi bisericuţa de lemn din Sângeorzu Nou. De asemenea, au început lucrările la biserica din Sângeorzu Nou, biserică fostă evanghelică, intrată în slujba credincioşilor ortodocşi. Primăria a plătit proiectul şi Sf.-ul bisericii de lemn din Ţigău, primarul promiţând că, în continuare, administraţia locală se va implica în buna desfăşurare a activităţii bisericeşti. Finanţarea s-a făcut prin Ministerul Culturii, fiind alocată suma de 800.000 lei.
Părintele paroh Horaţiu Mureşan a ţinut să aducă mulţumiri tuturor acelora care s-au implicat, într-o măsură mai mare sau mai mică, la renovarea bisericii din Ţigău. În primul rând, a subliniat părintele Horaţiu, o contribuţie deosebită a avut-o primarul Lechinţei, ing. Romeo Florian, constructorii Gheorghe Tivadar, Vasile Mihu şi Vasile Bîrlea, arhitectul Şerban Gubocivi, de la nivelul judeţului preşedintele Consiliului Judeţean – Radu Moldovan, precum şi cei din comună, respectiv patronul Ştefan Raşca de la firma Lech Lacto, consilierii Vasile Petrincan şi Ionuţ Retegan, precum şi Ioan Opriş, Eugen Râpan şi nu în ultimul rând, credincioşii ortodocşi din Ţigău.
Mitropolitul Clujului, Î.P.S. Andrei a mulţumit tuturor acelora care s-au implicat în restaurarea bisericilor, pentru că „Acestea sunt verigi dintr-un lanţ neîntrerupt al dăinuirii noastre pe pământul românesc. Şi vorba Î.P.S. Iustinian, atunci când noi nu aveam aici, în Transilvania, nici voievozi din neamul nostru, nici universităţi în limba noastră, nici mari palate ale boierilor noştri, aveam bisericuţe de lemn şi preoţii de ţară care ne-au ajutat să ne păstrăm fiinţa naţională. Toţi cei care contribuie la această lucrare complexă de restaurare a bisericuţelor, toţi cei care se implică nu numai în faţa oamenilor trebuie să aibă cinstirea cuvenită şi de bună seamă că vor fi răsplătiţi de Dumnezeu”.