A murit Cicerone Ioniţoiu !

Dacă ai opri oamenii pe stradă în foarte ,foarte multe localităţi din România şi le-ai spune : “A murit Cicerone Ioniţoiu !” toţi ar zice “Dumnezeu să-l odihnească! “ căci suntem un popor cu credinţă în Dumnezeu apoi radicând din umeri s-ar îndrepta spre truda , greutatea sau bucuria zilei . Prea puţini însă ar realiza cât a pierdut România prin moartea acestui luptător pentru dreptate ,pentru adevăr .Prea puţini deoarece cei care l-au cunoscut ,cei care au citit ceva scris de el sunt prea puţini .
Dar câţi români în anii plini de lacrimi ,gemete şi sânge , anii 50 ai secolului trecut ştiau ceva despre cel care a şlefuit cu sufletul românesc marmura ,Constantin Brâncuşi . Acum cred că sunt puţini cei care nu ştiu nimic despre Constantin Brâncuşi acest român cetăţean de onoare al Lumii , al Universului .
Să sperăm că nu va trebui să treacă atâta amar de timp până când cetăţenii acestei ţări vor cunoaşte monumentala operă a lui Cicerone Ioniţoiu în care rând cu rând şlefuieşte sufletul românesc ridicând un monument de o asemenea frumuseţe şi strălucire încât trezeşte admiraţia întregii lumi.
Am avut onoarea să-l cunosc ,să-l ascult de- a lungul anilor , în cadrul simpozionului internaţional “Experimentul Piteşti-reeducarea prin tortură “ organizat de Fundaţia Culturală Memoria –Filiala Argeş unde era membru în comitetul ştiinţific internaţional alături de alţi prestigioşi reprezentanţi ai culturii române şi internaţionale .Opiniile Domniei Sale ,comunicările , erau un elogiu adus oamenilor acestei ţări care mai mult decât în oricare altă ţară a Europei cotropite de bolşevici am pus pieptul să oprească tăvălugul roşu care ne ameninţa fiinţa naţională . Că nu au reuşit nu este vina lor dar viaţa sau o parte din viaţa lor oferită patriei şi binelui este o zestre care onorează această ţară deşi puterea din 1990 până în 2014 recunoaşte numai formal acest lucru .
Cicerone Ioniţoiu s-a născut la 8 mai 1924 la Craiova .Studiile liceale le-a făcut la Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova . Apoi a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti . Între timp s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc devenind în scurt timp un lider al tinerilor naţional-ţărănişti . În perioada instalării comunismului în România participă la organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor de stradă . Apropiat al liderului Partidului Naţional Ţărănesc ,Iuliu Maniu , se întoarce la Craiova hotărât să lupte împotriva instaurării comunismului în România . Este arestat la 27 iulie 1945 şi anchetat cu duritate de siguranţă .Este eliberat după 5 zile . Fuge de acasă şi se ascunde pe la colegi în judeţul Gorj . În data de 16 septembrie 1945 este arestat a doua oară şi ţinut tot 5 zile la siguranţa din Craiova . Eliberat este răpit de N.K.V.D. de pe stradă şi anchetat dur . “Căpitanul Petrov era roşu ca racu şi urla ca o fiară sălbatică şi din bandit şi fascist nu mă scotea .S-a repezit la mine cu pistolul în mână ,a început să-mi care lovituri în cap ,m-a doborât la pământ şi m-a jucat în picioare ,în timp ce mă lovea cu pistolul .M-a bătut până cred că a obosit , fiindcă eu nu mai simţeam nimic….M-am trezit ,nu ştiu după cât timp ,pe ciment la subsol. Dincolo de gratii era un paznic cu ochii oblici s-a uitat la mine………………………………M-au eliberat şi am plecat……Era tot în miez de noapte ,cum făcusem şi cu zece zile mai înainte .Mergând pe drum ,mi-am jurat în gând că toată viaţa voi lupta împotriva comunismului…..”(Memorii-Cicerone Ioniţoiu-Din ţara sârmelor ghimpate.-Editura Polirom –Bucureşti-2009-p.50 ).Reîntors la Bucureşti este arestat a treia oară după manifestaţia studenţească din data de 8 noiembrie 1945 .
Implicându-se cu toată hotărârea în stăvilirea comunismului fiind preşedintele pe facultate al studenţilor naţional-ţărănişti pe 18 mai 1946 s-a emis un mandat de arestare pe numele lui . Reuşeşte să se ascundă pâna în data de 28 iunie 1948 când este arestat . Prin sentinţa nr. 412/26.03.1948 este condamnat la un an şi şase luni de închisoare alături de Corneliu Coposu . Graţiat în 8 mai 1948 este pus din nou sub urmărire iar în 15/16 august 1949 este arestat . În procesul care a avut loc în octombrie 1950 este condamnat la cinci ani de închisoare luând drumul temniţelor şi lagărilor comuniste : Jilava ,Peninsula ,Poartea Albă ,Oradea. Când i-a expirat pedeapsa a fost eliberat în data de 10 august 1954 dar oriunde l-au purtat paşii a fost sub lupa securităţii ceea ce a dus la o nouă arestare la 8 mai 1961 . În data de 26 februarie 1962 a fost condamnat la 8 ani pentru ca la data de 11 februarie 1963 în urma unui nou proces să fie condamnat la alţi şase ani de închisoare . A fost eliberat în data de 29 iulie 1964 . Avea 40 de ani din care 10 îi petrecuse în temniţele comuniste .Şi asta pentru că apărase interesele reale ale României ,pentru că apărase democraţia . După eliberare lucreză în minerit . Abia în anul 1970 se mută la Bucureşti. După ce România a semnat “Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa “ începe să se lupte ca să plece în Occident trimiţând memorii atât în ţară cât şi în străinătate .În urma acestor memorii şi a presiunilor din străinătate la 12 septembrie 1979 pleacă din ţară .Se stabileşte la Paris unde continuă lupta împotriva comunismului prin aducerea la lumină a crimelor şi ororilor regimului communist asupra cetăţenilor României . După Revoluţia din Decembrie 1989 face multe călătorii în ţară ,participă la viaţa politică în calitate de Secretar general al Partidului Naţional Ţărănesc din exil ,Vicepreşedinte al Consiliului Naţional Român ,Preşedinte al Asociaţiei Deţinuţilor Anticomunişti Români ,la manifestări prin care se aducea la suprafaţă adevărul despre regimul comunist .Încetează din viaţă la Paris la 26 ianuarie 2014 .
Din cele câteva zeci de cărţi publicate în România şi străinătate amintim : Morminte fără cruce ,vol. I ,Editura I. Dumitru ,Munchen , 1980 ;vol. II ,III ,Editura Coresi , Freiburg , 1983 ,1985 . ; Cartea neagră a României (în colaborare cu Remus Radina , Ion Ovidiu Borcea ,Vladimir Boutmy ), Editura Coresi , Freiburg , 1983(tradusă în franceză , germanî şi engleză ) ;La martyre de l,Eglise en Roumanie ,Edition Resiac , 1986 ; Martirii neamului de la revoluţia din decembrie 1989 , Editura Dorul ;Aalburg , 1996 ;Martiri şi mărturisitori ai bisericii din România .Biserica Ortodoxă (în colaborare cu Vasile Mantea) ,Editura Patmos , Cluj-Napoca , 1998 ; Martiri şi mărturisitori ai bisericii din România .Biserica Română Unită cu Roma ,Greco-Catolică(în colaborare cu Ioan Bota )Editura Patmos ,Cluj-Napoca , 1998 ; Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului , vol. I ;II,Ehitura Hrisovul Bucureşti ,1995 ,1996, vol. III , editura Microhart ,1998 ;Victimile terorii comuniste.Arestaţi ,torturaţi ,întemniţaţi , închişi .Dicţionbar A-S ,vol.I-X ,Editura Maşina de scris , Bucureşti ,2000-2008 ,Memorii-Din ţara sârmelor ghimpate ,Editura Polirom , Bucureşti , 2009 .
Amintim contribuţiile remarcabile pentru cunoaşterea adevăratei istorii contemporane a României din periodicele : Analele Sighet volumele 3, 5,7,8,9,10 fiind un colaborator “din prima oră al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet” (Revista 22 ,anul XXV;nr. 4 (1245)/28 ianuarie-3 februarie 2014 ,p. 2 ) ; ,,Experimentul Piteşti volumele editate în anii : 2005 ,2006 ,2007 , etc .
A înfiinţat la Paris două reviste : Lupta Română ,revistă trimestrială a C.N.R. ,1980-1985 şi Deşteptă-te Române ! ,organ de luptă naţională , 1986-1989 .
Dacă luom în considerare numai faptul că a strâns date despre peste 150.000 de victime ale comunismului şi că a dat publicităţii în diverse scrieri aceste date făcând cunoscut sacrificial cetăţenilor patriei noastre pentru apărarea adevăratelor interese ale României în faţa tăvălugului bolşevic Cicerone Ioniţoiu merită recunoştinşa urmaşilor acestor martiri ,recunoştiinţa tuturor cetăţenilor acestei ţări.
Istoria contemporană a României nu va putea fi scrisă fără să se ţină seama de opera lui Cicerone Ioniţoiu făuritor şi comentator atât de avizat şi corect . Cicerone Ioniţoiu îşi încheie argumentul la volumul “Memorii-Din ţara sârmelor ghimpate “ astfel : “Iar eu “jur că am spus numai adevărul “…….. nesilit de nimeni “.
Să spunem alăturându-ne domnului profesor universitar doctor inginer Ilie Popa , preşedintele Fundaţiei Memoria , Filiala Argeş cu care Cicerone Ioniţoiu a colaborat atât de fructuos ”Dumnezeu să-l odihnească în pacea şi liniştea de care nu a avut parte aici “.