Năsăudeni prezenți la Adunarea ASTREI Dej

                Adunarea anuală a Despărțământului ASTRA Dej (22 aprilie 2023) avea loc în aula Liceului „Alexandru Papiu Ilarian” în prezența numeroșilor astriști dejeni și a invitaților din alte despărțăminte, delegații conduse de însăși președintele acelui despărțământ: prof. dr. Valeria Bilț - Tg Lăpuș, prof. dir. Alina Talpoș - Șomcuta Mare, prof. Maria Cioica – Alba Iulia, pr. Ioan Morar – Gherla, ing. Ioan Mihălțan – Blaj și col. Ioan Boțan – Năsăud, din a cărui delegație mai făceau parte și alți astriști: prof. Ioan Seni – președinte de onoare, ing. Ovidiu Maghiar – secretar, ing. Ștefan Ghioc – consilier bisericesc, prof. Gabriela Herța (lider ASTRA Romuli), bibliotecar Sabina Gălan ( membru ASTRA Ilva Mare), Macedon Suciu – consilier bisericesc.

            În deschiderea adunării președintele ASTREI Dej – ec. dr. Radu Gavrilă oferă participanților surpriza ca cele două imnuri – al României și al Astrei să fie cântate de elevi de școală instruiți de dascălii lor. Apoi prezintă programul adunării, oferindu-i microfonul directorului liceului – D-na Mătieș, susținător activ al ASTREI, apoi managerului Editurii Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, D-l  Vasile G. Dâncu care a prezentat performanțele editurii, evidențiind cărțile publicate în ultimul timp, premiul obținut de editură pentru performanțele sale, oprindu-se cu precădere pe cărțile ce-i aveau ca autori pe profesorii universitari Liviu Maior, Ioan Bolovan și Vasile Pușcaș, ultimii doi fiind recent primiți în Academia Română. La rândul său, distinsul profesor universitar Vasile Pușcaș s-a referit în conferința sa la activitatea de politician și om de stat a distinsului jurist Iuliu Maniu, personalitate marcantă a națiunii române care, în întreaga sa activitate politică a urmărit binele public și proiectele de țară prin care România, după Marea Unire trebuia să se dezvolte pe toate planurile, să asigure un trai decent pentru toate categoriile sociale, să lichideze sărăcia din țară și nu să se rezume numai la interesele propri, cum fac politicienii de astăzi.

            Referindu-se la volumul profesorului universitar Liviu Maior „Asocianism și naționalism la românii din Transilvania”, profesorul Vasile Pușcaș surprinde plăcut în paginile volumului interacțiunea dintre asocianism și mișcarea națională a românilor transilvăneni, dintre liberalism și asocianism, în care naționalismul românesc a glisat către naționalismul liberal, cu toate barierele ridicate de un alt naționalism de tip etnicist. Se constată cu ușurință că asocianismul românilor transilvăneni a stat la baza tuturor dezvoltărilor economice și culturale, dar și la baza deciziilor liderilor politici ai românilor din Transilvania pentru unirea națională și statală cu România. Este exact ceea ce-și dorește un bun român care-și iubește istoria și elitele care au înfăptuit marile izbânzi. Despre acelaș volum al profesorului Liviu Maior, proaspătul membru al Academiei Române, universitarul Ioan Bolovan reține idea fundamentală că asocianismul cultural, economic, politic și social a reprezentat pentru românii transilvăneni cadrul de afirmare identitară, de exersare a principiilor și valorilor democratice, liberale. În fruntea sistemului a tronat maiestuos ASTRA, adevărata academie a românilor transilvăneni, care a inspirit, impulsionat și susținut procesul de asociere și de formare a societății civile românești.

Unul dintre academicienii năsăudeni, Nicolae Drăganu, fost elev și apoi director al bătrânului Gimnaziu Grăniceresc, astăzi Colegiul Național „George Coșbuc”, care a ajuns după Marea Unire în conducerea Universității clujene, ocupând tempoprar chiar și funcția de primar al Clujului spunea în conferințele sale ținute în fața astriștilor năsăudeni că „ASTRA este poarta prin care Academia Română coboară în rândul maselor iar acestea urcă spre adevărata cultură”. Sub acest gir, ilustrul academician Vasile Pușcaș a prezentat în fața astriștilor transilvăneni adunați la Dej, personalitatea marelui patriot și justițiar român Iuliu Maniu, interest în toată viața și activitatea sa, mai mult de consolidarea României noi, a României mari, unde țăranul și muncitorul, funcționarul și intelectualul, tinerii și bătrânii, bărbații și femeile să iasă din sărăcie, să trăiască mult mai bine ca altădată, iar perioada interbelică pentru România a fost cu totul performantă, cu cele mai mari reușite economice, în ciuda multor convulsii sociale. Doar prezența unor nepricepuți în Guvernul României în fatidicul an 1940 a făcut să pierdem masiv din teritoriul țării iar prin instalarea regimului comunist de model sovietic în 1944, România va intra într-o perioadă neagră în care rezistența anticomunistă s-a terminat prost, cu arestări și ani grei de pușcărie, în care a fost nimicită elita țării, printre care și omul de stat Iuliu Maniu. Multe  și utile au fost explicațiile academicianului Vasile Pușcaș, pentru a înțelege că și astăzi, în plină globalizare, România, cu suveranitatea limitată, cu resursele în mâinile străinilor, cu guvernanți ce au demonstrat în 3o de ani ce i-a interest mai mult: proiectele de țară sau proiectele propri, cu milioane de români plecați în căutare de lucru, cu tineri debusolați, cu elevi și părinți care-s victime ale învățământului de astăzi… Unde și care sunt elitele de astăzi – posibile modele de succes pentru viitorii cetățeni români?

Raportul prezentat adunării de președintele dr. Radu Gavrilă insista pe bunele relații cu membrii Academiei Române, cu universitarii clujeni, cu reprezentanții despărțămintelor apropiate, cu autoritățile locale și județene, colaboratori permanenți și statornici ai ASTREI Dejene, cu ajutorul cărora s-au organizat peste 64 de activități comune, printre care 16 conferințe, 5 dezbateri, 5 expoziții diverse, concerte, concursuri, lansări de carte, fastivaluri etc, acțiuni care se pot urmări pe afișele tip păstrate în arhiva Despărțământului Dej. Din Raportul financiar și cel al Comisiei de cenzori rezultă grija conducerii pentru a atrage cât mai multe fonduri, mai ales prin realizarea proiectelor de finanțare nerambursabilă cu Primăria și Consiliul Local Dej, inclusiv cu omologii județeni. La discuții au participat atât gazde, cât și oaspeți și care au evidențiat succesele deosebite ale conducerii ASTREI Dejene prin implicarea lor rodnică în rezolvarea problemelor de utilitate publică ce se impun astăzi în comunitățile pe care le servesc, știindu-se cu certitudine că „Răul acolo se extinde unde oamenii buni nu fac nimic”. Proiectul de acțiuni sau momente memorabile astriste este la fel de bogat încât astriștii transilvăneni au garanția unor activități comune deosebit de importante pentru viitor. La masa festivă au continuat discuțiile pe marginea viitoarelor acțiuni astriste, aducându-se un spor de valoare momentelor memorabile preconizate. Ca invitat, profesorul năsăudean Ioan Seni a oferit volumul dedicat celor 30 de ani pe care i-a slujit prin ASTRA în interesul orașului și al întregului ținut năsăudean, ca președinte active (1990-2020). Păcat că n-au fost fonduri suficiente pentru a primi cât mai mulți astriști acest volum, l-au primit doar președinții ec. dr. Radu Gavrilă – Dej, prof. dir. Alina Talpoș - Șomcuta Mare, prof. dr. Valeria Bilț - Tg Lăpuș, prof. Maria Cioica – Alba Iulia, ing. John Mihălțan – Blaj. Dorim să găsim resurse pentru o nouă comandă pentru a-l primi și alți astriști care și-l doresc. Succes președinților de astăzi care-și doresc să depășească această cifră. Cu bateriile încărcate, președintele Ioan Boțan și ceilalți delegați năsăudeni reveneau acasă, hotărâți să se implice mai mult și mai bine în problematica comunităților în care trăiesc.