În Bistriţa Bârgăului, la Centenarul Operei Naționale Române din Cluj, a fost dezvelită o placă în memoria ctitorului Constantin Pavel
-
View the full image
Slujbă de pomenire- Cimitirul Bisericii Ortodoxe Bistrița-Bârgăului
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
Sala de Conferințe- Primăria comunei Bistrița-Bârgăului
-
View the full image
-
View the full image
Bustul Maestrului Constantin Pavel
-
View the full image
Evenimentele din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, au declanşat în întreaga Transilvanie, un val de entuziasm care a stat la baza croirii făgaşelor noilor instituţii culturale de care era nevoie pentru a fi „dezrobit deplin sufletu românesc”.
După înfiinţarea Universităţii Româneşti la Cluj, va urma fondarea Operei Naţionale şi a Teatrului Naţional, misiune care-i va reveni lui Tiberiu Brediceanu, şef de secţie la Resortul de Instrucţie, poate omul cel mai potrivit pentru înfăptuirea dezideratului afirmării româneşti în plan muzical.
Cel care va avea susţinerea politică a clujenilor şi în special a Prefectului de Cluj Valentin Poruţiu va fi c acestuia tenorul Constantin Pavel, originar de pe Valea Bârgăului, care, după o carieră strălucită la Operele din Viena, Troppau, Nürnberg, Mährisch, Budapesta, va reveni în Cluj ca angajat în trupa de teatru a lui Jenö Janovics.
În şedinţa din 18 septembrie 1919, pe baza referatului depus de Tiberiu Brediceanu, Consiliul Dirigent emite decizia prezidenţială Nr. 3910/1919 prin care se hotărăşte înfiinţarea Teatrului Naţional din Cluj, compus din două secţii, una de Dramă şi Comedie şi a doua de Operă şi Operetă. Conducerea Teatrului a fost încredințată lui Zaharia Bârsan, iar cea a Operei lui Constantin Pavel în calitate de director.
Primind cu bucurie şi entuziasm misiunea încredinţată de Tiberiu Brediceanu, bârgăuanul Constantin Pavel se va angaja, cu toată energia şi cunoştinţele sale, pentru ducerea la îndeplinire a unei misiuni atât de grele.
Au trecut de atunci 100 de ani, iar timpul nu pleacă niciodată fără bagaje mari. Târăște după el nume și fapte, care cândva erau mituri. După zeci de ani de tăcere, te întrebi unde au dispărut atâția oameni care promiteau sau care au devenit monștri sacrii?...
În anul 2009, împreună cu câțiva prieteni Rorarieny, am reușit să dezvelim în comuna Bistrița-Bârgăului, o placă comemorativă cu următorul înscrie:
„Constantin Pavel
21 mai 1884-9 mai 1945
Ctitorul Operei Naționale Române din Cluj”
După câteva luni, într-o frumoasă zi de octombrie, a anului 2009, i-am îndeplinit maestrului și ultimul său gând, acela de a se odihni alături de mama sa, în cimitirul biserici din Bistricioara. În anul 2011, în grădina primăriei din comuna Bistrița-Bârgăului, a fost dezvelit bustul din bronz a maestrului, opera artistului plastic Max Dumitraș, iar în anul 2014, familia a reușit să amenajeze în cimitirul bisericii din Bistricioara un impunător cavou.
În ani următori, împreună cu familia maestrului, Primăria și Ocolul Silvic Bistrița-Bârgăului, au fost organizate „Zilele Operei Constantin Pavel” manifestare devenită emblematică pentru Județul Bistrița-Năsăud. Este un alt gând al maestrului pe care am dorit să îl îndeplinim „Voi face spectacole nu numai pentru intelectualii și bogătanii Clujului, ci și pentru năpăstuiții soartei: țărani, școlari, muncitori, soldați, etc... Voi face din ansamblul Operei, echipe pe care le v-oi trimite prin comunele mai îndepărtate... Care, deci nu pot veni la reprezentațile din Cluj și voi juca la ei acasă...” (Ziarul Dacia Nouă- Cluj, 18.08.1933)
Luni, sub genericul „Centenarului Operei Naționale Române din Cluj”, în comuna Bistrița Bârgăului, a fost comemorată personalitatea marelui artist, cel care a avut șansa să fie primul director a acestei prestigioase instituții culturale. Evenimentul a debutat cu o slujbă religioasă la cavoul maestrului, oficiată de protopopul Alexandru Vidican. În cadrul sesiunii de comunicări, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta a prezentat lucrarea „Constantin Pavel - Întemeietorul”, apoi au fost lansate volumele "Opera Română din Cluj” - Octavian Lazăr Cozma şi "Din intimitatea unei arhive” - Mircea Gelu Buta şi Adrian Onofreiu de către Gavril Țărmure. Manifestarea s-a încheiat cu un recital de operă al Grupului „ProOpera", soliști Daniela Păcurar, Claudiu Hontilă, Meda Nemeti.
Mulțumim familiei maestrului, prietenilor rotarieny, Consiliului Județean și autorităților locale, pentru că s-au implicat în susținerea acestui generos proiect cu care cu toți ne putem mândrii.
Citiţi şi:
- Destinațiile exotice- punctul de relansare al turismului în 2020
- 20 curiozități despre apa minerală
- Urmează să îi cumperi cadou unei femei din viața ta? Nu pleca la cumpărături fără să citești LISTA cu SFATURI
- Cele mai populare jocuri de păcănele: Top 10 sloturi online
- O mănăstire din judeţ va deschide un centru pentru copii orfani
Adaugă comentariu nou