Elogiul Profesorului

La împlinirea vârstei de 85 de ani, profesorul universitar, conducătorul de doctorate, rectorul, decanul, directorul de teatru, redactorul - șef adjunct de revistă, criticul literar (care însumează atât istoricul și eseistul, cât și cronicarul literar) ION VLAD a fost sărbătorit printr-un volum omagial intitulat „Ion Vlad sub imperiul lecturii” (Cluj – Napoca, Ed. Eikon, 2014), volum coordonat de fosta sa studentă Laura Lazăr Zăvăleanu (actualmente profesoară la Sorbona), în care au semnat: Ștefan Manasia, Niculae Gheran, Ion Brad, D. R. Popescu, Ileana Mălăncioiu, Irina Petraș, Ion Cocora, Cornel Ungureanu, Olimpiu Nușfelean, Ilie Rad, Ioan-Aurel Pop, Horia Bădescu, Ion Taloș, Constantin Cubleșan, Horea Poenar, Eugen Uricariu, Nicolae Băciuț, Petru Poantă, Ștefan Borbely, Ion Crețu, Ion Buzași, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Istrate, Traian Vedinaș, Andrei Moldovan, Ion Pop, Aurel Sasu, Mircea Muthu, Gheorghe Glodeanu, Iulian Boldea, Diana Adamek, Laura Pavel, Rodica Grigore, Mircea Popa, Laura Lazăr Zăvăleanu și Dora Pavel.
Iată că, la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, un alt student de-al domniei sale, Ilie Rad, a conceput un alt volum omagial dedicat Profesorului, intitulat „Alternative la memorii – dialoguri, corespondență, mărturii” (Academia Română – Centrul de Studii Transilvane și Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2019), având alături o echipă formată din: Lia Brad Chisacof, Mihai Cistelecan, Florina-Diana Cordoș, Vasile V. Filip, Andrea Nagy, Alexandra Ormenișan, Carmen Țâgșorean și Simona-Maria Vlasa. (Îi cer iertare Domnului Profesor, fiindcă știu și din textul scris de actualul rector al Universității clujene, istoricul Ioan-Aurel Pop, că nu îi plac laudele, „nici dacă se numesc elogii sau omagii”).
Această carte de 562 de pagini cuprinde interviuri acordate între 1971 și 2019 de Ion Vlad următorilor: Titu Popescu, Natalia Stancu, Dorin Tudoran, Ion Drăgănoiu, Nicolae Băciuț, Tudor Dumitru Savu, Dora Pavel, Gheorghe Glodeanu, Letiția Ilea, Daniel Drăgan, Ștefan Manasia, Olimpiu Nușfelean, Horea Poenar, Iulian Boldea, Paul Boca și Ilie Rad. Din cele acordate până în 1989 se simte că răspunsurile criticului sunt cenzurate, confesiunea domniei sale s-ar fi vrut mai laxă, dar ceva îl determină să nu poată merge cu gândul până la capăt; partidul-stat nu permitea acest lucru. Totuși, a fost bine că generații de studenți au avut ca model și reper, printre mulți alții, pe profesorul Vlad. Cărțile sale fundamentale sunt și astăzi obligatorii nu numai pentru studenții de la Litere, ci și pentru prozatorii care trebuie să acorde folosirii cuvântului mare atenție și acribie, aproape ca într-o lucrare științifică, fără a se îndepărta de la principiul estetic al lui Maiorescu și E. Lovinescu, de spiritul iluminist al Școlii Ardelene și de promovarea valorilor autentice, el fiind unul din pilonii fundamentali ai școlii critice de la Cluj. Scopul lor primordial fiind ademenirea cititorului la o lectură temeinică și continuă. Amintesc aici: „Descoperirea operei” (1970), „Povestirea. Destinul unei structuri epice” (1972), „Convergențe” (1972), „Lectura: un eveniment al cunoașterii (1977)„ lui Mihail Sadoveanu” (1981), „Aventura formelor” (1996), „Romanul universurilor crepusculare” (2004) etc.
Secțiunea a II-a cuprinde o stufoasă corespondență de la o serie de personalități ale vremii, dintre care amintim: Gabriela Adameșteanu, Maria Banuș, Ana Blandiana, Geo Bogza, Radu Cosașu, Valeriu Cristea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Niculae Gheran, Bedros Horasangian, Norman Manea, Mircea Martin, Ileana Mălăncioiu, Dan C. Mihăilescu, I. Negoițescu, Z. Ornea, Ioana și Liviu Petrescu, Marta Petreu, Valentin Silvestru, Mircea Horea Simionescu, C-tin Țoiu, Cornel Ungureanu, Ion Vartic, Răzvan Voncu, Mihai Zamfir, Horia Zilieru ș. a.
Secțiunea a III-a este împărțită în alte șapte părți, toate cuprinzând scrieri de-ale Profesorului, după cum urmează: „Studii despre scriitori români, publicate în volume colective” (Ion Breazu, Ion Agârbiceanu și Ioana Em. Petrescu), „Dezbateri teoretice”, „Prefețe și postfețe” (cărților semnate de: Georgeta Mircea Cancicov, Octavian Fodor, Meliusz Jozsef, Cezar Petrescu, C-tin Cubleșan, Traian Mihai Neamțu, Al. Călinescu, Gavril Scridon, Pavel Dan și Alexandru Zotta), „Răspunsuri la anchete literare” (publicate în revistele: „Steaua” (în 2 numere, 1962, respectiv 1970), „Luceafărul” (1971), „România literară” (1973), „Viața românească” (1984), „Apostrof” (în 2001 și 2005), „Portrete și evocări” (despre Ion Vlasiu, Vlad Mugur, Victor Vlad și Niculae Gheran), „Note de călătorie” din U. R. S. S. și China) și „Varia” (gânduri despre CULTURĂ ȘI DEMNITATE, publicat în 27 decembrie 1989, în „Adevărul în libertate”, anul I, nr. 5, p. 4, „A fost odată în Cluj…”, reprodus din „Clujul din cuvinte”, antologie ilustrată alcătuită de Irina Petraș, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008, pp. 400-403, și „Erau ziare, evenimente”, reprodus din vol. 70 Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Almanahul literar/ Steaua, volum alcătuit de Irina Petraș, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2019, pp. 44-47).
Dacă vreți să cunoașteți mai bine personalitatea eruditului Profesor, vă invit să citiți și acest op să vă convingeți de „integritatea sa morală ireproșabilă, cu o scriitură elegantă, dar incisivă” cum îl consideră C-tin Cubleșan.