NEUMA a împlinit doi ani

Când a atins vârsta de un an, Neumadeja „mergea pom, fără să fie ținută de mână”, iar acum, la doi ani, vorbește clar, răspicat și cu prestanță, încât, de performanțele sale, se miră și străbunicele și bunicile sale, ViațaRomânească sau Românialiterară; e clar, au constatat cititorii: a fost precoce de la câteva luni!
În editorialul său, Andrea H. Hedeș, intitulat O altă oră albastră, care ține loc de bilanț,din numărul 11-12 (25-26), noiembrie-decembrie, 2019, ne reamintește de ce a socotit că merită să apară o nouă revistă „pe apele tulburi ale postmodernității”, scriind, printre altele: „Am căutat o abordare lipsită de morgă, cu respect față de tradiție și față de istoria literaturii, dar cu privirea spre noile generații, spre noii cititori. O formulă dinamică, ușor nonconformistă, o reuniune a umanioarelor într-o eră a digitalizării, a vizualului și a conceptului de fastfood aplicat la orice”.
Numărul acesta este dedicat criticului și istoricului literar Nicolae Manolescu, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. Scriu despre viața și opera academicianului: Gheorghe Grigurcu, Ioan Holban, George Volceanov, Andrei Moldovan, Goria Gârbea, Gellu Dorian, Șerban Tomșa, Dumitru Ungureanu, Menuț Maximinian, George Vulturescu, Andrea H. Hedeș, Liviu Capșa, Dinu Grigorescu, Ioan F. Pop, Ana Dobre, Simona-Grazia Dima, Adrian Costache, Olimpiu Nușfelean, Radu Sergiu Ruba, Florica Bud, Gabriel Burlacu, Vasile Dan, Constantin Cubleșan, Valentin Iacob, Gheorghe Lăzărescu, Răzvan Nicula, Nicolae Bud și Nicoleta Milea.
Horia Gârbea mai scrie un articol de actualitate,Mode, timp și statistici, în care se arată pesimist când constată că „97 la sută dintre români nu au cumpărat decât o carte sau niciuna pe an în ultimul cincinal”. El amintește de moda cititului de dinainte de decembrie 1989, pentru ca, după această dată, să se practice noi mode: a scrisului, a genurilor minore (epigramele) și a postărilor pe rețelele publice. „Din cele 15 mii de volume de poezie cu care ne-au copleșit cele trei decenii de libertate – se întreabă – câte vor fi fiind la nivelul excelenței?” Cu multă generozitate, el admite vreo 50.
Gheorghe Grigurcu își continuă și în acest număr savuroasele sale reflecții și citate care frizează spectacularul uman, profesorul clujean Mircea Muthu scrie cu competență despre „actul creator”, eseuri interesante semnează: Radu Sergiu Ruba, Gelu Negrea, Radu Ilarion Munteanu; la rubrica „Poezie” întâlnim numele lui: Cezar C. Viziniuc, Niculina Oprea, Alexandru Cazacu, Mircea Drăgănescu, iar la cea de „Proză”: Răzvan Nicula, Florin George Moldovan (originar din Rodna, jud. Bistrița-Năsăud) și Iulia Enkelana; cronicile la cele mai recente cărți de poezie, proză sau critică literară sunt semnate de: Andrea H. Hedeș (pentru Simona Antonescu), Raluca Faraon (Carmen Secere), Andrei Moldovan (Simona Antonescu), Ana Dobre (Viorel Dianu), Flavia Adam (Clara Târcă), C-tin Cubleșan (Ștefan Melancu), Vasile Vidican (Andrei Moldovan), Monica Grosu (Ioana Nicolae), Nicoleta Milea (Maria Matei); la rubrica „Carte străină” scriu: Sonia Elvireanu despre romanul „Pietra viva” al lui Leonor de Recondo, George Volceanov despre culegerea de povestiri „Paravanul-Iad” al lui R. Akutagawa și romanul „Winston Duru’” al lui Paul Beautty, iar Andrea H. Hedeș traduce din engleză câteva creații ale poetului vietnamez Hu’u Thinh; la rubrica „Evoluții lirice”, Horia Gârbea scrie despre cărțile semnate de Liviu Capșa, Viorel Surdoiu, Cristian George Brebenel și Lazăr Popescu; la rubrica „Cartea de critică”, Nicoleta Milea scrie despre lucrarea lui Iulian Bitoleanu, „Eminescu, jurnalistul cultural complet”, iar la rubrica „Etnologie”, Menuț Maximinian scrie despre cartea pedagogului Vasile Grigore Borgovanu, „Amintiri din copilărie”; despre mișcarea teatrală contemporană scriu: Nicolae I. Nistor (care semnează la rubrica „Cinemateca” și un articol intitulat „Gangsteri vs. Samurai”), apoi, Mihai Gligan, Dinu Grigorescu, G. Răzvan. Dumitru Ungureanu scrie despre un bestseller, semnat de J. Randy Taraborrelli, „Madona – Biografia intimă”. Oana Glasu îl prezintă pe scriitorul albanez de origine aromână Thanas Medi, cu o proză scurtă. Un articol sentimental scrie Cătălina Novac despre regina Maria („Maria, Inima României”). La rubrica „Educație” Adrian Costache comentează eseurile lui Alex Ștefănescu din „Luceafărul de dimineață”. Nu lipsesc: rubrica „Ecran literar” a lui Alexandru Jurcan, rubrica de sport „Contre-pied” a lui Gelu Negrea și „Culinar” a Floricăi Bud. Întâlnim, de asemenea, reportaje despre: recitalurile poeților bucureșteni, lansarea cărții „Scrieri rostite” de Ion Podosu, „Zilele IonCănăvoiu la Târgu Jiu”, Festivalul Național de Poezie „Costache Conachi”, dar și despre „Zilele culturale Poesis”. Merită să acordați atenție amplului interviu al lui Horia Gârbea luat actorului Marius Bodochi. La „Vitrina cu cărți”, Andrea H. Hedeș și Horia Gârbea prezintă cărți semnate de Eugeniu Nistor, Radu Sergiu Ruba, Ioan F. Pop, Dan Viță, Violeta Daniela Mîndru, Vasile Ghica și Tănase Dănăilă. O rubrică binevenită este „Poșta Redacției”, lucru rar întâlnit la alte reviste care se respectă. „Revista revistelor”, din final, ia în colimator „Expres cultural”, „Mărturii culturale” și „Climate literare”.
Vă recomand cu căldură să citiți și acest număr consistent și vă asigur că nu veți regreta.