În zorii zilei de 9/19 august … 1601

    O ceată de oșteni valoni din armata generalului G. Basta, comandată de J. Beauri a înconjurat în tabăra de lângă Turda, cortul unde se afla Mihai Viteazul. Auzind zarvă, acesta a ieșit afară din cort, crezând că sunt lefegii care vor să se angajeze în armata sa și i-a întâmpinat zicându-le „Bine ați venit voinicilor, vitejilor. Dar aceștia „se repeziră asupra lui ca niște dihănii sălbatice. Și unul dete cu sulița și-l lovi drept în inimă iar altul degrabă îi tăie capul. Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici se împrilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Și-i rămăsese trupul gol în pulbere aruncat, că așa au lucrat pizma încă din începutul lumii. Că pizma a pierdut pre mulți bărbați fără de vină, ca și acesta. Căci era ajutor creștinilor și sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre turci de tremurau de frica lui”. Un credincios a reușit să ascundă capul sub mantaua sa, iar apoi în mare taină a ieșit din tabăra, ajungând peste câteva zile la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște unde l-a așezat într-o raclă de argint pentru somnul de veci.

   Mihai Viteazul făcuse marea greșeală că „slobozise” o parte din oastea sa de țară ca să meargă spre Făgăraș, unde îi era familia, și unde și el urma să ajungă pentru a trece apoi în Țara Românească, deoarece boierii Buzești îl alungaseră pe Simion Movilă, domnul pus de polonezi, și îl așteptau să preia domnia.

   Intrigile puse la cale de adversarul și aliatul său în bătălia de la Guruslău (3/13 august 1601) generalul George Basta aflat în slujba habsburgilor, unde l-au înfrânt pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, au dus la suprimarea fizică a viteazului voievod Mihai, dar n-au putut șterge faptele sale prin care el a pătruns în istorie.

   Cei care i-au urmat au avut un exemplu, iar atunci când condițiile au permis, au realizat „unitatea națională” a românilor, care „fu visarea mult iubită a voievozilor noștri cei viteji, pentru dânsa ei trăiră, luptară și muriră”. Iar Mihai Viteazul constituie cel mai bun exemplu.