Şi eu am fost spitalizat pentru vindecarea de COVID- 19!

Ce au însemnat pentru mine cele nouă zile de internare în S.J.U. Bistriţa, respectiv alte două zile trecând pragul Policlinicii de pe Gării din Bistriţa, aceasta din urmă având şi rolul de Ambulatoriu Integrat S.J.U. Bistriţa pentru servicii medicale clinice, mai exact la cabinetele de Dermatologie si Oftalmologie? Nimic mai mult sau mai puţin decât constatarea unor realităţi obiective, cunoaşterea mai bine a condiţiilor asigurate pacienţilor, calitatea personalului de specialitate, medici şi asistente, relaţiile umane ale acestora cu pacienţii sau aparţinatorii, dar si posibilitatea comparării a ceea ce există astăzi aici, cu ceea ce a fost mai ieri.

Trebuie să fii total de rea-credinţă sau intoxicat politic până la refuz să nu recunoşti cum arată astăzi cele doua imobile construcţii, probabil şi altele, modernizate la această dată după standardele europene, dotate tehnic cu aparatură de ultimă generaţie, cu medici de mare valoare, chiar şi în neurochirurgie, unii dintre ei reveniţi de prin străinătate, alţii tineri, cum ar fi dr. Vasilica Reman, medic pe secţia de infecţioase, dr. Silaghi Katalin, specialitatea dermatologie, dr. David Codruţa, specialitatea oftalmologie, cărora le-am trecut pragul cu ocazia internarii în spital şi a vizitei în cadrul Policlinicii. Şi nu putea fi altfel câta vreme, pe lângă tehnologizarea după standardelele europene a celor doua unităţi medicale, mai adăugăm şi faptul că multor medici li s-au asigurat locuinţe de serviciu.

Cum au fost posibile toate acestea, cum de este posibil ca în Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Bistriţa, director medical dr. Maria Gabriela Deak, pacienţii să se bucure de toate condiţiile pentru însănătoşirea în limitele normelor europene în materie. Şi acum o firească întrebare: Cum de la Bistriţa există această realitate, câtă vreme în nu puţine alte locuri din ţară (Suceava, Piatra Neamt, Bucureşti etc.) în spitale oamenii în loc să se aştepte la o însănătoşire grabnică, ei mor de vii, incendiaţi?

Un posibil răspuns la întrebarea de mai sus ar putea fi: urmare a preocupărilor Consiliului Judeţean Bistriţa - Năsăud, în fruntea căruia se află de vreo trei mandate Emil Radu Moldovan. Un om deştept, în acelaşi timp modest, un foarte bun comunicator, motiv pentru care mai mulţi ani a avut şi rolul de purtător de cuvânt al P.S.D.

Şi acum să vedem care ar putea fi primele două realizări nominalizate din activitatea a trei personalităţi din judeţul nostru, cum ar fi Marina Mihai, prim-secretar P.C.R., într-o perioadă de dinainte de Revoluţie, Liviu Rusu, preşedinte al Consiliului Judeţean pentru un singur mandat (2008 - 2012), din parte P.D.-ului şi respectiv Emil Radu Moldovan, aflat în prezent la al treilea mandat în fruntea Consiliului Judeţean.

         În urma mandatelor de prim-secratar P.C.R. Bistriţa - Năsăud, de unde a fost transferat la Constanţa pe acelaşi post de prim-secretar, funcţie la care se mai adaugă şi o alta, cea de membru al Comitetului Politic Executiv al P.C.R., primele două mari realizări ar fi: 1. obţinerea pe total judeţ a unei producţii industriale de peste 20 miliarde lei, aşa cum ordonase Nicolae Ceauşescu să se întâmple în judeţele mai sărace din ţara, printre care se numărau şi Bistriţa -Năsăud, Sălaj, Botoşani, Harghita, Covasna, Caraş - Severin etc. Obiectiv deosebit de măret pentru acele vremuri care a condus la extinderea zonei industriale, încadrarea în întreprinderile de aici a  mii de muncitori bistriţeni şi din alte localităţi ale judeţului. A doua mare realizare a "guvernării" Marina Mihai a fost promovarea în prima Divizie de fotbal a echipei Gloria Bistriţa, fapt recunoscut de M.M. chiar într-o şedinta ce a avut loc la Casa Municipală de Cultură şi la care am participat si eu.

         Ce rămâne după Liviu Rusu, preşedinte de Consiliu Judeţean B-N în mandatul 2008 - 2012? Multe şi marunte din care amintesc doar extraordinara lui preocupare pentru bunul mers al activităţilor curente din interiorul instituţiei, astfel încât nu prea avea timp nici pentru semnarea documentelor emise de către respectiva instituţie, aşa că operaţiunea de semnare a documentelor se făcea mai mult pe drumul de centură al municipiului sau la locuinţa acestuia de la Ragla Dumitriţei. A doua mare realizare a fostului păşunist de dinainte de Revoluţie a fost lupta la baionetă cu toţi cei ce nu iubeau P.D.-ul băsist, momente ce au culminat cu eliminarea din funcţia de preşedinte de sindicat a unei anume persoane, răspunzând astfel, întocmai şi la timp, comenzilor lui Neluţu Mexicanu.

         Ce rămâne în urma lui Emil Radu Moldovan, preşedinte al Consiliului Judetean în trei mandate? Simplu şi pe scurt: modernizarea Spitalului Judeţean şi a Policlinicii cu rol de Ambulatoriu Integrat, respectiv modernizarea tuturor drumurilor judeţene, dar nu numai, mai ramânând de finalizat doar legatura dintre localitatea Valea Mare, comuna Şant şi Pasul Rotunda. E mult? E puţin?

         Nu pot încheia prezentul microjurnal de ziarist de presa scrisă (Ecoul şi Rasunetul) în capitolul "Şi eu am fost spitalizat pentru vindecarea de virusul SARS - COV 2, COVID 19" fără să mai adresez încă o întrebare cititorilor cotidianului Răsunetul: după posibilele privatizări ale unor unităţi spitaliceşti din actualul sistem public, aşa cum se vorbeşte tot mai mult în ultima vreme că intenţionează să facă ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, câtă vreme pentru mine cele nouă zile de spitalizare pentru tratarea de COVID-19 au costat 4.777,66 lei, bani plătiţi de CNAS, oare cei peste 50 % din ţară, cu veniturile actuale, îşi vor mai putea plăti asemenea cheltuieli?

         Mulţumesc tuturor celor care, într-un fel sau altul, au fost alături de mine pentru ca să pot depăşi cu bine şi cel de al treilea greu eveniment din viaţa profesională, de 55 ani (1966 - 2021).

Vasile Tabără

Senior editor