Deputatul Suciu îi provoacă pe liberali: Ce vor să facă în acest mandat pentru Bistriţa-Năsăud?

Vin, 02/12/2021 - 13:54

View the full image

Deputatul Daniel Suciu i-a provocat pe parlamentarii actualei coaliţii de guvernare să menţioneze investiţiile pe care le vor susţine pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, asta în condiţiile în care „ciuma roşie” a promovat PNDL 1 şi 2, care au însemnat investiţii un miliard lei în toate comunele judeţului, indiferent de culoarea politică a primarului. „Lansez provocarea domnului Ioan Turc, d-lui Robert Sighiartău, d-nei Diana Morar, domnului senator Florean, care sunt reprezentanţii partidului aflat la guvernare să facă public într-o confeirnţă de presă, într-o postare pe facebook, scrisă sau nescrisă de consilierii primarului, cam ce vor ei să facă în actualul mandat pentru Bistriţa-Năsăud, dacă se poate şi aploca pe toate cele 62 de UAT-uri plus Consiliul Judeţean”, a declarat deputatul PSD.
Acesta a ţinut să le readucă aminte de „performanţa ciumei roşii” în judeţul Bistriţa-Năsăud. „PNDL 1 şi PNDL 2 au însemnat aproape un miliard lei investiţii directe în comunităţile locale în judeţul Bistriţa-Năsăud, în absolut toate UAT-urile. Îmi aduc aminte de promisiunile lor, că ei vor veni şi vor conduce acest judeţ şi această ţară şi vor face pentru Bistriţa-Năsăud foarte multe lucruri bune”, a spus deputatul Suciu.
Parlamentarul PSD s-a referit la ultimele rectificări bugetare din 2020, prin care primăriile conduse de primari PSD au primit extrem de puţini bani, în comparaţie cu primăriile edililor PNL. Suciu a ţinut să dea ca exemplu ceea ce a făcut guvernarea PSD, şi anume finanţarea a nu mai puţin de şase proiecte pentru comuna Chiochiş, cu o valoare de aproximativ 10 milioane lei. „Am văzut, la Urmeniş, desanţul colegilor de la PNL, la o şcoală finanţată de către noi, cei răi, cât am condus Ministerul Dezvoltării Regionale. Toate, dar absolut toate comunităţile conduse de PNL, au primit aproape toate proiectele pe care le-au solicitat. Eu cât am fost ministru nu am făcut absolut nicio deosebire între primari, mai ales între primarii din judeţul Bistriţa-Năsăud”, a transmis Daniel Suciu.

Comentarii

12/02/21 15:44

Iuliu

In fiecare an, odată cu adoptarea bugetului apar nemultumiri si discutii contradictorii intre diferitele grupuri politice din parlament. Si asta din cauză că la mai bine de 30 de ani de la revolutie, România este incă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat de sorginte comunistă. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, iar bugetul reprezintă împartirea sărăciei pe sistem clientelar. Pe de altă parte, centralizarea excesivă împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene, iar solutia este regionalizarea, care crează o compatibilizare a structurilor teritoriale cu cerintele Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decât dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani fiind dependetă de Guvernul de la București unde absorbtia fondurilor europene se misca foarte greu .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene.
Prin urmare, regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis cu prilejul zilei 24 ianuarie, la împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, un mesaj prin care a făcut un apel pentru eliminarea ”centralismului administrativ”, pe care îl consideră ”un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României”.
De asemenea, presedintele a atras atenția că politizarea instituțiilor ”nu poate să ne ofere nimic bun în viitor”.
Pe de altă parte există comune care nu au resurse nici pentru acoperirea cheltuielilor de functionare a aparatului din primărie. Evident, reforma administrativă trebuie să ducă intr-un timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.