Povestea legumelor din Bistriţa. Silvia Sălăgean din Mocod, Dorina Vlaşin din Chintelnic, Baby Sângeorzan din Şintereag, Mihaela Hoha din Măluţ vă aşteaptă în piaţă cu cele mai frumoase răsaduri

          Şi legumicultorii judeţului, producători de răsaduri de legume, se confruntă cu greutăţile cauzate de vremea rece din luna aprilie. Legumele semănate în spaţii protejate la sfârşitul lunii februarie au ajuns la maturitatea de plantare, însă, temperaturile scăzute, în unele nopţi şi sub zero grade, întârzie plantarea lor. În Bistriţa, în Piaţa Decebal, răsadurile viguroase, sănătoase, de roşii, castraveţi, varză, sfeclă roşie, ţelină, aşteaptă doar să fie încorporate în sol.

          Silvia Sălăgean, orăşeanca reîntoarsă acasă, la Mocod, alături de soţul Alexandru, spune că a părăsit Bistriţa ca să trăiască şi să muncească la ţară în împărăţia legumelor. Are câteva solarii în care acum, după recoltarea verdeţurilor, plantează roşii, varză şi ardei. Este la piaţă cu verdeţuri de sezon, dar şi cu răsaduri de roşii în cuburi nutritive. „Numai cine lucrează în legumicultură îşi dă seama câtă trudă este, zi şi noapte trebuie să fii acolo, în solarii sau în grădini. S-a scumpit totul, şi gunoiul de grajd a ajuns la acelaşi preţ ca şi îngrăşămintele chimice. De aceea, şi răsadurile sunt mai scumpe. Vremea este capricioasă, schimbătoare şi trebuie să fim atenţi fiindcă odată vine frigul şi se duce toată munca noastră”.

          Alături o întâlnesc pe Dorina Vlaşin din Chintelnic. Nu se fereşte de muncă. Îmi vorbeşte despre legume aidoma unui inginer de specialitate. Acasă are câteva ari în care şi-a amenajat solarii, iar în câmp o suprafaţă de peste 30 ari cultivată cu legume. Şi-a amenajat un sistem propriu de irigat. O întreb cu cine lucrează? „În principal, cu familia, soţul fiind salariat, mă ajută când poate. Mă bucur însă că fiului meu, Marian, elev la Colegiul „Andrei Mureşanu”, îi place să lucreze şi în legumicultură. Şi mă ajută. A luat Capacitatea cu aproape 10. Acum, fiind licean, îşi împarte timpul şi cu lucrările din câmp şi solarii”.

Doamna Dorina Vlaşin oferă răsaduri de roşii, repicate în ghiveci, castraveţi, sfeclă roşie, ceapă şi flori. „Şi din asta trăim dacă locuim la ţară”.

Despre şintereganca Baby Sângeorzan, clienţii, mulţi la număr, spun că are totdeauna legume pe gustul şi pe pretenţia fiecăruia. Bunăoară, de Paşti, sfecla roşie, fără de care carnea de miel nu se poate, a fost la mare căutare şi s-a vândut foarte bine. Legumele, pe care doreşti să le ai mereu pe masă, sunt oferite de Baby Sângeorzan. În familia acesteia, legumicultura este o tradiţie de mulţi ani, şi este preocuparea de zi de zi. „Noi am crescut în grădină. Am învăţat şi am muncit. Nu ne-a fost ruşine şi acum nu mai avem odihnă. Facem de toate. Forţa de muncă suntem noi, nu mai găsim vreun sătean pentru a ne ajuta în legumicultură. Acum este vremea răsadurilor, cele de roşii sunt parcă din revistă, acasă, la Şintereag, se află în faza de livrare şi alte răsaduri, precum şi legume din producţia anului trecut, respectiv ţelină, sfeclă roşie, varză murată, cartofi etc.”

Măluţenii sunt recunoscuţi nu numai pentru livezile de cireş, Maialul, o sărbătoare de tradiţie, ci ei au devenit şi mari legumicultori. Mihaela Hoha, una din fiicele lui Gavrilă Bindea a lui Duiu, prin răsadurile de roşii cultivate denotă că este o specialistă în domeniu. Din Lunca Ilvei, un cetăţean a venit special aici să cumpere de la doamna Mihaela răsaduri. „Fac asta de mai mulţi ani. Roşii româneşti, „Inimă de bou”, sănătoase şi care pot ajunge la maturitate şi la aproape un kilogram”. La Măluţ, are trei solarii. Încălzirea lor costă, iar munca n-o mai pun la socoteală. „E greu, lumea mai zice că sunt scumpe acum răsadurile, 2-3 lei firul de roşii, de exemplu, dar câtă muncă depunem, ce cheltuială avem numai noi ştim”.

În afară de răsaduri am mai remarcat ceapa albă de apă din producţia trecută, numai bună de consumat cu slănină, comentează cineva.

Aşadar, în piaţă, începe sezonul răsadurilor. Oferta este, pe zi ce trece, tot mai mare, iar cererea va fi şi în funcţie de cum va evolua vremea.