31 august 2023, întâlnire intergenerații emoționantă: Matei Liuță, de 15 ani, strănepot de la capătul lumii și Ion Butnaru, străbunic, în pragul vârstei de 99 de ani!

“Tataia Ion”, cum îi zic cei din familie și cei apropiați lui Ion Butnaru, din Borosoaia, județul Iași a fost truditor al gliei, un foarte bun crescător de animale cu un aport permanent în producerea hranei necesare neamului. Atunci când a fost nevoie și-a servit țara sub drapel, dovedindu-se a fi și un vrednic și brav veteran de război, un exemplu luminos de patriotism. Pentru bunătate, vrednicie și dragoste necondiţionată faţă de țară este hărăzit de Cel de Sus cu o frumoasă și rară vârstă, actualmente fiind în prag de 99 de ani !. Nu întâmplător este înconjurat cu multă dragoste, consideraţie și admirație nu numai de către aparținători, dar și de către cei care îl cunosc. Am avut privilegiul de a-l cunoaște la Bistrița cu câțiva ani în urmă cu ocazia participării împreună cu regretata sa fostă consoartă Elena (decedată la vârsta de 75 de ani – n.n.), la nunta nepotului său de fiică, părintele Nicu Liuță, în prezent preot paroh la Biserica Ortodoxă Română cu Hramul „Sfântul Gheorghe” din Vancouver - British Columbia – Canada. S-a înfățișat ca un ins în vână, puternic  și într-o postură  deosebit de nostimă și simpatică. Venise cu  produse din propria gospodărie (cu o damigeană de vin roșu, cu cașcaval, cu miere de albine, cu o pită mare de casă) pentru că mi-a explicat că:” e pentru prima oară în Ardeal, nu știe cum va fi tratat, iar el dorește să se distreze, nu vrea să fie la mâna nimănui!”. Mi-a destăinuit că până la vârsta de 60 de ani, a dus un mod de viață  tare modest chiar auster, n-a exagerat cu consumul alimentar, a mâncat ceea ce a avut mămăligă, pită de mălai, lapte, brânză mai ales că a prins și  vremea de foamete provocată de secetă și război când nu puteai să faci mofturi, ani în șir n-a consumat deloc băuturi alcoolice, cafea, n-a fumat, preocuparea sa de căpetenie fiind munca din zori și până în noapte. În concediu n-a fost niciodată pentru că n-a putut să-și lăse niciodată de izbeliște gospodăria, animalele, grâul, porumbul necules, pologul nestrâns și să plece în concediu. La o primă consultație din viață medicul i-a recomandat să-și îmbunătățească radical dieta alimentară, să sacrifice la nevoie chiar câte un vițel și să  mănânce câte un grătar, să bea la masa de prânz câte un pahar de vin roșu pentru că îi bai: a constatat o creștere peste limitele normale a leococitelor și poate avea surprize neplăcute. I-a urmat cu sfințenie sfatul, a început să bea zilnic, uneori  singur, alte ori cu prietenii  câte un pahar de vin roșu. Trecerea ireversibilă a anilor, involuția fizică și funcțională a organismului ca urmare a activității trudnice prestate și inerentelor suferințe, care nu l-au ocolit, printe acestea numărându-se o dublă fractură femur stâng și drept produse accidental n-au fost de natură să ducă la pierderea optimismului său molipsitor. Chiar în visele sale de astăzi transpare grija sa deosebită față de aparținători. Într-o împrejurare i-a cerut unui apropiat:” du-te la Saveta (fosta cumnată - n.n. și adă-mi înapoi vaca pentru că mi-au rămas doar boii, iar fetițele mele au nevoie de lapte)”. În prezent este rezident al Așezământului social pentru persoane vârstnice ”Sfântul Nicolae” din Botoșani, unde beneficiază de condiții ce răspund nevoii de socializare, de îngrijire, educație, consiliere psihologică și comunicare necesare pentru o viață liniștită și sănătoasă. Cei apropiați, așa cum le este obiceiul, nu pierd nici o ocazie pentru a se interesa de soarta sa. Așa s-a întâmplat și în ziua de 31.08.2023 când  fiica Maria Liuță, ginerele Neculai Liuță din municipiul Vulcan împreună fiul lor Nicu Liuță, în prezent preot paroh la Biserica Ortodoxă Română cu Hramul „Sfântul Gheorghe” din Vancouver - British Columbia – Canada au decis să-l viziteze. Aflând de intenție, strănepotul Mateiaș, de 15 ani i-a rugat să-l ia și pe el pentru a-și cunoaște străbunicul. Întâlnirea  intergenerații s-a dovedit a fi una emoționantă și folositoare pentru toți cei implicați. Le-a permis să-și cunoască mai bine antecesorii și locurile de origine. În 1912 satul Borosoaia avea 28 de locuitori. Populația satului a crescut în mod substanțial după Reforma agrară din 1921, când au fost împroprietăriți locuitori din comunele Dolheștii Mari, Dolheștii Mici, Dolhasca, din județul Suceava, care și-au adus aportul lor la dezvoltarea, bunăstarea și prosperitatea comunității. Familiile Liuță au folosit  prilejul și pentru cunoașterea unora dintre bijuteriile neamului românesc  Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, Mănăstirea Sucevița din patrimoniului cultural mondial UNESCO, Mănăstirea Piatra Fântânele, din județul Bistrița-Năsăud despre care spuneau că sunt obiective binecuvântate, care prin farmecul, frumusețea și valoarea lor deosebită le-au oferit o liniște deosebită, încântare și desfătare. La aceste aprecieri au contribuit și unii dintre localnici din Bucovina, care i-au invitat să le admire recoltele de harbuz (pepene verde – n.n.)  ce pot concura cu cele ale renumiților producători de la Dăbuleni (Dj), de porumb și nu numai. Întâlnirea intergenerații s-a dovedit a fi importantă și prin valențele sale educative întrucât a reamintit obligația celor fericiți ce mai au încă părinți și bunici de a-i căta, cerceta, sprijini, ocroti și mângâia. Noi le dorim tuturor sănătate și numai bucurii!