Florin Săsărman: Eu respir aerul veacurilor trecute ori de câte ori trec pe lângă Biserica Evanghelică

- Serbările Bistriţei Medievale, au ajuns la ediţia a V-a. Iniţiativa a pornit de la cantautorul Florin Săsărman. A fost greu să convingi autorităţile că avem nevoie de acest brand medieval?

- Da, m-a ajutat condiţia de cantautor, fiindcă am fost invitat să cânt la mai multe ediţii ale festivalului medieval de la Sighişoara (primul de acest fel din ţară) şi de la Braşov. Şi astfel m-am familiarizat cu atmosfera de sărbătoare medievală într-un oraş-cetate Siebenburgen şi am făcut primele demersuri pentru a organiza şi la Bistriţa un festival medieval. Îmi amintesc acum că după vreo două ediţii ale festivalului Bistriţa folk (adică prin 2002 – 2003), atât Alexandru Uiuiu, cât şi Alexandru Cristian Miloş m-au îndemnat să facem ceva şi pentru poeţii din urbe şi am convenit cu ei că am putea organiza nişte seri de poezie şi muzica la Turnul Dogarilor. Asta presupunea să încropim o scenă de lemn în grădina de lângă acest turn, singurul rămas din fortificaţia medievală a oraşului, dar nu a mers, fiindcă respectivul teren este în proprietate privată. Oricum, ideea rămâne valabilă! Demersurile de atunci au creat un orizont de aşteptare…Apoi, după amenajarea Pietonalului am putut gândi un festival medieval şi am făcut un proiect pentru concursul de finanţări nerambursabile, organizat de primărie. Acesta a fost apreciat la superlativ de executivul şi de consilierii locali de atunci şi astfel s-au născut Serbările Bistriţei medievale, în 2007!

- Bistriţenii s-au alăturat bucuroşi acestui deziderat. La cinci ani, putem vorbi deja de o tradiţie. Cum au evoluat lucrurile în tot acest timp?

- Tradiţia despre care vorbeşti o dă, în primul rând “veşnicia” cetăţii Bistriţei, nu? Orice ţi se întâmplă este spre binele tău – spune o înţelepciune orientală şi cred că este valabilă şi în viaţa urbei noastre! Festivalul medieval s-a născut şi s-a dezvoltat pentru a da viaţă Centrului Istoric al Bistriţei. Ştiţi de ce viaţă vorbesc: decenii la rând noi, bistriţenii nu am pus preţ pe această parte a oraşului nostru, deşi nu am putea vorbi despre Bistriţa fără a ţine cont de istoria oraşului, de civilizaţia saşilor care l-au modelat. Din frânturile de istorie a Bistriţei, la care avem acces ştim că acestora nu le-a fost uşor de-a lungul vremii şi cu atât mai mult trebuie să preţuim ceea ce ne-au lăsat. La prima ediţie a Serbărilor Bistriţei medievale am lansat un apel public pentru a sprijini repararea orgii lui Johannes Prause, din Biserica Evanghelică şi chiar am donat Parohiei Evanghelice o sumă pentru aceasta. Dar în 2008 s-a întâmplat acel incendiu devastator şi atunci ne-a fost foarte greu, fiindcă grupul de oameni care organizam festivalul medieval ne simţeam una cu oraşul istoric şi odată cu Turnul am simţit că ardem şi noi. Şi această dragoste ne-a dat putere să mergem înainte! Îmi amintesc că în cele trei seri ale festivalului, din 2008, la doar 10 zile după incendiu, înaintea momentului de final, i-am îndemnat pe spectatori (foarte mulţi!) să aplaudam Turnul, să simtă că suntem cu el. Iar oamenii au făcut acest lucru!

La evoluţia festivalului medieval a contat foarte mult că am avut entuziasm şi că la el au aderat foarte mulţi tineri. Ei s-au înscris în formaţia de dansuri NOSA, în Garda de Bistriţa sau au venit voluntari, pur şi simplu. Cu toţii iubesc mult oraşul istoric!

- Ţi-ar fi plăcut să locuieşti în Bistriţa medievală? Putem simţi atmosfera din trecut, putem respira aerul strămoşilor, măcar trei zile pe an?

- Eu respir aerul veacurilor trecute ori de câte ori trec pe lângă Biserica Evanghelică sau pe lângă zidul cetăţii! O, de multe ori m-am imaginat trăind în acele vremi şi din aceste “trăiri” îmi vin ideile pentru scenariile de acum! Acestea sunt inspirate din istoria oraşului sau din ceea ce intuiesc (simt) că transmit pietrele zidurilor rămase de atunci. (Lucru valabil şi pentru relaţia sufletească pe care o am cu un alt loc istoric, Cetatea Ciceului, la “umbra” căreia am crescut). M-aş bucura dacă scriitorii Bistriţei s-ar inspira din istoria oraşului, chiar dacă literatura de astăzi bate într-altă direcţie. Cred că trebuie să redescoperim poveşti bistriţene, să creăm poveşti bistriţene. Oricum, noi, la Serbările Bistriţei medievale asta vrem: să dăm viaţă Cetăţii medievale a Bistriţei!

- Care ar fi simbolurile medievale pe care ar trebui să punem accent?

- Aceasta ar fi o întrebare bună pentru istorici şi istoricii de artă. Noi, la Asociaţia Bistriţa Medievală avem asemenea consultanţi de specialitate, pe Corneliu Gaiu şi pe Vasile Duda. Şi cred că actualele proiecte elaborate de Primăria Bistriţa pentru promovarea cetăţii medievale identifică şi accentuează aceste simboluri locale: Biserica Evanghelică, Turnul, Sugăletele, Pasajele, Turnul Dogarilor. Ceea ce am construit noi până acum slujeşte acest interes sporit pentru istorie, la Bistriţa.

- Cum contribuie medievalul la imaginea Bistriţei?

- Oraşul nostru nu este afirmat ca o ţintă turistică în sine, de aceea se lucrează la acest capitol. Avem potenţial, ca oraş istoric, dar şi ca oraş cu o natură darnică. Adică avem cam ceea ce contează pentru un turist, numai să ştim pune în valoare şi să ni se cunoască acest statut. Cred ca 80 la sută din valoarea turistică a Bistriţei o dă centrul Istoric, cu monumentele sale medievale, renascentiste etc. În ce priveşte rostul mişcării medievale generată de festival, să vă povestesc o întâmplare, de la ediţia de acum doi ani a festivalului (2009). În momentele ce au urmat încheierii spectacolului din prima seară au venit la mine trei tineri, cu rucsacuri în spate şi m-au întrebat unde este locul de campare. Noi nu aveam aşa ceva în oraş şi nu le-am putut spune asta, astfel că i-am îndrumat spre locurile de cazare ale menestrelilor şi cavalerilor de la festival. Erau din Sibiu acei tineri şi veniseră pentru festivalul medieval. După trei zile au plecat mulţumiţi de ceea ce au văzut şi trăit aici, iar noi am rămas cu ideea că trebuie să ne gândim şi la acest aspect, al turismului cu cortul. Şi, după un an, la Tabăra medievală de la Heidenfeld am avut peste două sute de corturi, ale turiştilor veniţi pentru un eveniment medieval organizat de Asociaţia Bistriţa Medievală.

- Ne-ai obişnuit în fiecare an cu noutăţi. La ce să ne aşteptăm săptămâna aceasta?

- Spectacolele noastre conţin noutăţi şi vă invit să le trăiţi! Vineri, la Turnul Dogarilor va fi “ceva” nou, surprinzător, apoi sâmbătă şi duminică pe Pietonal, la fel. Trupele de muzica medievala Ad-hoc şi Grafic sunt în premieră la noi, iar în program avem şi concertul trupei Nightlosers, la menestrelii veacului XXI. Dar noutatea absolută o reprezintă concertul Laviniei Răducanu & Rromak, o trupă de muzică ţigănească senzaţională, credeţi-mă! Am văzut/trăit un concert al lor la Braşov, în primăvara acestui an şi am rămas impresionat. Aşa muzică aţi mai văzut doar în Şatra, filmul lui Emil Loteanu!... Da, festivalurile medievale pot avea şi acest insert, de interetnic, în ele!

Şi, nu în ultimul rând, vă anunţ că vom avea un Târg medieval foarte bine aspectat, cu multe noutăţi!

- Cine va fi invitatul special din trecut?

- Eu sunt foarte interesat de scenariul istoric de sâmbătă, fiindcă festivalul acesta îşi are ca prim rost redescoperirea istoriei oraşului nostru. Şi în el vom avea un personaj, Andreas Amend, căpitan al Cetăţii Bistriţei, pentru prima dată interpretat într-un spectacol de animaţie cavalerească. Iar cel care îl va întruchipa este Cavalerul Emil Hartmann, magister cavalerismus, titlu dobândit în Germania şi Franţa. Să ştiţi că festivalul nostru medieval se particularizează tocmai prin această aplecare spre istoria locală şi transpunerea ei în spectacole.

- Vom admira şi anul acesta frumoasele domniţe?

- Desigur, iar cele mai frumoase domnite le avem noi, în Bistriţa (Nosa). Ele vor dansa, vor face animaţie stradală, se vor aventura chiar şi în animaţie cu foc! Sâmbătă şi duminică vom avea concursul Domniţa Bistriţei şi vă invit să o alegeţi pe cea mai frumoasă!

- De ce ar opta bistriţenii pentru trei zile să vină în centrul medieval?

- An de an Serbările Bistriţei medievale au scos mii de bistriţeni pe Pietonal şi ne aşteptăm ca şi în acest an să fie la fel! Festivalul medieval este ceva unic în agenda culturală a oraşului nostru şi este o foarte bună ocazie să “dialogaţi” altfel cu Centrul Istoric. Târgul medieval va avea între 50 şi 60 de expozanţi, atent selecţionaţi de prin celelalte festivaluri medievale din Transilvania. Spectacolele vor fi dinamice şi interesante, atât cele de animaţie stradală, cât şi cele muzicale. Iar după lansarea întunericului vom avea şi animaţie cu foc… Serbările Bistriţei medievale 2011 vor fi ca o uşoară mângâiere a frumuseţilor istoriei pentru umerii noştri, apăsaţi de povara stresului cotidian!