Dalbe şi iar dalbe flori de măr

De 13 ani, satele ilvene trăiesc revelaţia purităţii şi autenticităţii sărbătorii Sfântului Crăciun, prin Festivalul obiceiurilor de iarnă, care s-a desfăşurat anul acesta, la 27 decembrie 2009, în comuna Lunca Ilvei.

Gazdele festivalului obiceiurilor de iarnă, Flaviu Lupşan, primarul comunei, directorul şcolii, Ionel Balea, preotul Vasile Cihărean, Consiliul Local, întreg colectivul didactic prezent la datorie, întregul sat, au constituit fundamentul marilor reuşite a acestei manifestări culturale ilvene.

Grupurile de colindători din cele 5 localităţi, Ilva Mică, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare şi Lunca Ilvei şi-au dat întâlnire în curtea şcolii, unde s-au încolonat, formând o paradă a portului, ce a trezit la o nouă viaţă întregul sat, în sunetele trompetelor şi tobelor, a glasului instrumentelor de suflat şi cu coarde, dovedind că dragostea de folclor nu este de azi sau de ieri, ci de secole.

Pe uliţa principală a satului a dominat portul popular, cu elementele caracteristice fiecărui sat. Cetele de colindători, caprele, iezişorii şi Irozii ne-au fermecat prin simplitatea lor caracteristică şi măiestria interpretării blândului nostru colind străbun.

La intrarea în sala festivă a Căminului cultural, colindătorii au fost întâmpinaţi de reprezentanţii administraţiei de stat: deputatul Ioan Oltean, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Iancu Luca, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Păun, subprefectul judeţului şi reprezentanţii culturii – Nicolae Gălăţean şi coregraful Ioan Simionca, cât şi o delegaţie a Astrei năsăudene, compusă din: Ioan şi Ana Seni, Ioan şi Lucreţia Mititean şi Gavril Moldovan, alături de Astra ieşeană, prin Areta Moşu, preşedinta Astrei M. Kogălniceanu, scriitorul Liviu Păun şi sociologul Alexandru Nemţanu.

Spectatorii, mulţi la număr, au fost cu sufletul deschis faţă de oricare interpret ce a apărut pe scenă. Am căzut pradă acelui ecou lăuntric pe care ni l-a trezit satul ilvean, sala de spectacole care ne-a încadrat într-un mediu urban prin dotare, condiţii superioare de confort şi disciplina spectatorilor. Iată că primarul din Lunca Ilvei, Flaviu Lupşan, se poate mândri cu faptele sale şi mai ales cu gândurile sale bune faţă de cultură, printre care includem şi ideea minunată de a transforma şcoala veche de la Valea Leşului în Muzeu sătesc, ce va face nemuritor satul ilvean.

Interpreţii şi-au jucat bine rolurile, începând cu prezentatoarea Liza Văsieş, gazdele din şezătoare, şi mai ales vătafii Valer Buta din Ilva Mare şi Silviu Pop din Lunca Ilvei, caprele şi iezişorii, feciorii şi fetele din şezătoare, într-un cuvânt, toţi artiştii ilveni au avut două merite – unul de conştiinţă şi unul de curaj, fiind răsplătiţi prin aplauze şi zeci de diplome oferite de Primărie, Astra şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

Apreciem calităţile dascălilor-instructori: Ilie şi Reghina Mare (Ilva Mică), Sandu Pop, Ioan Coruţiu, Valer Benţa, Mărioara Buta (Poiana Ilvei), Sebastian Ureche, Dana Şuşcă, Lucreţia Ruşti (Măgura Ilvei), Pavel Berengea, Ieronim Ureche, Ştefan Sas, Olimpia Berengea, Nicolae Pralea şi primarul Anca (Ilva Mare), Ionel Balea, Ieronim Someşan, Sabin Pădure şi solista de muzică populară Livia Someşan (Lunca Ilvei), dascăli ce au dobândit şi în acest an noi străluciri, aducând o contribuţie valoroasă la îmbogăţirea modalităţilor de exprimare a limbii noastre naţionale, păstrând nealterate virtuţile inestimabile ale tradiţiilor satului românesc, o datorie patriotică a fiecărui dascăl şi preot.

Am participat la toate ediţiile festivalului ilvean şi am realizat an de an schimbări spectaculoase. La Lunca Ilvei am redescoperit o linişte şi o tihnă sufletească, aşa cum oamenii locului ştiu să trăiască în linişte şi pace unii cu alţii, îndreptându-se cu încredere spre Sfânta Biserică (preot Vasile Cihărean), care anul acesta, şi mai precis, în acest cadru îşi aniversează un centenar de activitate de dobândire a păcii şi mii de oameni s-au mântuit în jurul ei.

Iată un gest creştin pe care colindătorii ilveni l-au dedicat Sfintei Biserici, la împlinirea unui secol de viaţă şi activitate, de când aduce turma în jurul ei, în jurul valorilor credinţei străbune, a spiritualităţii şi culturii româneşti.