Sărbătoarea întoarcerii acasă
În lumea satului, a ocupaţiilor ţăranilor, păstoritul este o preocupare importantă a agriculturii tradiţionale româneşti. În cadrul păstoritului, transhumanţa este un punct important al acestui obicei al agriculturii tradiţionale. În zona noastră, transhumanţa îşi are obârşia în satele de munte, unde păstoritul este una dintre cele mai importante ramuri ale agriculturii tradiţionale, pe lângă celelalte.
Pentru a vă da seama cum este marcat acest lucru în lumea satului, recent, am descoperit că deja transhumanţa este sărbătorită, mai ales în zona Maramureşului, prin organizarea unor manifestări folclorice remarcabile.
Astfel, în a doua parte a lunii octombrie (26 octombrie), într-un cadru natural deosebit, „Sărbătoarea întoarcerii acasă”, prima ediţie, a avut loc în Pasul Şetref (817 m), cunoscut ca Dealul Ştefăniţei, marcându-se astfel întoarcerea ciobanilor maramureşeni de la oierit, din zona munţilor Ţibleş, Gutâi şi Rodna în satele din depresiunea Maramureşului, spre Valea Vişeului, Izei sau a Marei, ca să reamintim cele mai cunoscute văi ale Maramureşului istoric.
Organizatorii, Primăria oraşului Vişeul de Sus şi S.C. „Petru Bârlea”, în zona Complexului cultural turistic din Pasul Şetref şi a primarilor din Vişeu şi Săcel, în cinstea ciobanilor întorşi acasă, s-a desfăşurat un frumos şi aplaudat spectacol de folclor, participante fiind ansamblurile „Someşul” al Casei de Cultură „Radu Săplăcan” din Beclean, „Maramureşul” din Vişeul de Sus, formaţii artistice din Borşa, Iza, precum şi a elevilor Şcolii Generale din Romuli, formaţiile noastre din Beclean şi Romuli reprezentând cu cinste judeţul nostru.
De la Beclean, ansamblul „Someşul”, coordonat de directorul George Harosa, dirijor şi Ioachim Lari, coregraf, au interpretat pe scena amenajată şi acoperită în zona dintre Munţii Ţibleş şi Rodnei, suita de dansuri: Feciorescul, Crihalma, Dans de codru şi nelipsita Suită de pe Someş, iar soliştii Cristina Cosma, Ionuţ Cioarbă, Andreea Bozeşan, Florin Ciuruş şi Daniel Raţiu au adus pe scenă neuitate melodii ale folclorului românesc. S-a marcat, astfel, o interesantă manifestare. Felicitări!
Adaugă comentariu nou