Tradiţionalul pelerinaj greco-catolic la Nicula

,,Eu vă aştept pe toţi şi de astă dată la sfânta Mănăstire a Niculii.”
(Episcop Dr.Iuliu Hossu-1936)

Tradiţia pelerinajului greco-catolic la Nicula a început în secolul al XVIII-lea, din iniţiativa Episcopilor Ioan Vancea de Buteasa şi Mihail Pavel, cei care între anii 1875-1879, au înălţat biserica de zid de acolo, fiindcă pelerinii nu mai încăpeau în biserica cea mică.
În 1936, la 22 august, Episcopul Iuliu Hossu fondează o comunitate monastică a Ordinului ,,Sfântul Vasile cel Mare”, avându-l ca egumen pe părintele Leon Manu. La câteva luni de la ultimul pelerinaj oficial al Bisericii Greco-Catolice la Mănăstira Nicula, în 1948, călugării bazilieni au fost alungaţi de la Mănăstire sau arestaţi, iar Mănăstirea a fost trecută, fără nici un titlu, în posesia Bisericii Ortodoxe Române. Egumenul Leon Manu a murit în 1958 în închisoarea de la Gherla.
Fidelă acestei tradiţii, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a propus credincioşilor săi şi în acest an să participe la pelerinajul obişnuit, pe traseul capela ,,Sfântu Iosif” din Gherla-biserica greco-catolică din satul Nicula, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. De zece ani, după relegalizarea BRUR, credincioşii greco-catolici străbat acest traseu, chemaţi de nemuritoarele îndemnuri ale Episcopului Iuliu Hossu: ,,Să alergăm cu toţii către sfânta Mănăstire, spre care v-aţi îndreptat de atâtea ori privirea din depărtare.” (Iuliu Hossu-1945).
Şi în anul acesta am luat parte la tradiţionalul pelerinaj greco-catolic din data de 14 august 2012. Abia descins în Gherla, aflu că şi fraţii ortodocşi în frunte cu IPS Mitroplitul Andreicuţ, ne-au luat-o înainte plecând în pelerinaj spre Nicula. Reacţia unor prieteni a fost următoarea: ,,După ce ni s-au luat bisericile, mănăstirile, cântecele, ni se acaparează şi pelerinajele”. Parcă citindu-ne gândurile, ca o replică demnă, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop al Diecezei de Cluj-Gherla, a spus pelerinilor adunaţi la capela ,,Sfântul Iosif” din Gherla că: ,,Deşi din păcate, nu vom ajunge acolo sus, la Mănăstire, unde este locul nostru, să ne rugăm ca într-o zi, la momentul rânduit de Dumnezeu, să facem împreună acest pelerinaj, cu fraţii orodocşi, să considerăm pelerinajul ca o rugăciun, ca o asceză.” La ora 16 şi 40 de minute s-a plecat spre Nicula, în compania frumoaselor cântece mariane, a rozariului.
Am avut şansa de a mă afla în tovărăşia învăţătorului pensionar Aurel Ardelean, originar din Ocniţa, cel care l-a cunoscut personal, la Milaş, pe Episcopul Iuliu Hossu şi pe tatăl meu, preotul Grigore Zăgrean. La cei aproape 84 de ani, învăţătorul Aurel Ardelean refăcea un traseu pe care l-a parcurs prima dată în 1945. Atunci l-au impresionat maramureşenii care mulţumeau prin cântece Măicuţei Sfinte pentru sfârşitul războiului: ,,Noi Măicuţă te iubim/Şi cu drag îţi mulţumim,/Că pentru noi te-ai rugat/Şi bătaia s-o gătat”. A fost prezent şi în august 1948, la ultimul pelerinaj greco-catolic la Nicula, Mănăstirea simbol a greco-catolicismului. ,,Plutea ceva în aer atunci”, îmi relata prietenul meu, ,,Unii ştiam ce se pune la cale cu biserica noastră, se putea descifra urmarea şi în predica Episcopului Iuliu Hossu”. Vremea era frumoasă, au participat în jur de 50000 de credincioşi, înfriguraţi de destinul nesigur al bisericii lor, dornici să primească balsamul întăritor al credinţei de la marele lor ierarh.
Programul Sărbătorii ,,Sfânta Maria Mare” la biserica greco-catolică din Nicula a conţinut: vecernia, Paraclisul Maicii Domnului, Calea Crucii, Liturghia de la miezul nopţii, Adoraţii, multe cântece mariane, Sfinţirea Apei şi binecuvântarea obiectelor de cult, Rozariul, cuvinte de învăţătură etc. Încununarea manifestărilor religioase a fost Sfânta Liturghie Arhierească din 15 august, de la ora 10.30.
Credincioşii prezenţi au ştiut să transforme noaptea dinspre 14 spre 15 august într-o sărbătoare de preamărire a Sfintei Fecioara Maria. De obicei, cam după ora două noaptea iau iniţiativa ,,evenimentelor religioase” persoane participante la cunoscutele pelerinaje de la Medjugorje, Fatima, Lourdes etc, care împărtăşesc experienţa preamăririi Fecioarei Maria prin cântece şi rugăciuni, îmbinând-o foarte bine cu ardoarea şi simplitatea pelerinilor din mediul rural, în special cel feminin.
Ca de obicei, dimineaţa, în data de 15 august, am urcat spre Nicula noastră ,,din deal”, din două motive: vroiam să văd starea bisericii noaste de zid, în spatele căreia s-a înălţat o uriaşă biserică ortodoxă, un Ceahlău, cum afirma prietenul meu, intenţia fiind ca vechea biserică să dispară, să se ,,şteargă urmele greco-catolice de la Mănăstirea Nicula” şi mai vroiam ,,să aud” răsunând peste pădurile din jur glasul Episcopului Iuliu Hossu adresându-se mulţimilor: ,,Eu vă aştept pe toţi şi de astă dată la sfânta Mănăstire a Niculii”. Lumea se înghesuia la icoana făcătoare de minuni. Ne-am rugat de un jandarm să ne dea voie să atingem cu palmele biserica noastră. Nu ni s-a permis. Apoi am urcat spre vechile chilii ale călugărilor bazilieni, lăsate în paragină. Ce va urma cu ele, se ştie. La prima chilie, unde locuia egumenul Leon Manu, uşa era deschisă. Am coborât spre vechile morminte ale mănăstirii, unde am mai identificat şi morminte ale unor personalităţi greco- catolice şi mormântul Arhimandritului Nanu Cleopa.
Ne-am reîntors la biserica din sat, la Liturghia arhierească. În predica sa PS Florentin Crihălmeanu a vorbit despre trecerea Precuratei Fecioara Maria de la viaţa pământească la cea cerească, a evidenţiat încă o dată sensul pelerinajului la Nicula ,,rememorarea identităţii noastre greco-catolice”, continuarea unei tradiţii, obţinerea indulgenţelor plenare pentru toţi credincioşii participanţi, care s-au mărturisit şi care s-au cuminecat. Indulgenţele plenare au fost acordate de doi suverani pontifi, în 1767 de Sfântul Părinte Clemente al XIII-le şi în 1928 de Papa Pius XI.
Liturghia a fost urmată de cunoscuta rugăciune de canonizare a episcopilor martiri greco-catolici. Nu a fost uitat nici Arhiepiscopul George Guţiu, cel care a reluat pelerinajele greco-catolicilor la Nicula, nici părintele protopop Gavril Pop, cel care a contribuit la zidirea actualei biserici, nici credincioasa Livia Chifor, cea care a donat locul pentru înălţarea bisericii.
PS Florentin Crihălmeanu a acordat indulgenţele plenare şi i-a invitat pe cei de faţă să participe în 26 august a.c. la sfinţirea bisericii de la Cormaia, în judeţul nostru.

Ion Radu Zăgreanu
PS Am folosit informaţii din pliantul ,,Salvaţi unicul locaş de cult rămas din timpul pelerinajelor greco-catolice la Mănăstirea Nicula”,editat de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Cluj-Gherla, 2011 şi pliantul ,,Pelerinajul tradiţional greco-catolic la Nicula”, editat de parohia greco-catolică din Gherla, 2012.