Ziua Luptătorului Antiterorist

În ediţiile ziarului „Răsunetul” din 11 şi 20 decembrie am publicat două articole în care făceam referire la faptul că România a devenit ţintă a terorismului, a acestor angajaţi ai morţii, care condamnă toate popoarele care cutează să nu le împărtăşească… ideologia.
Considerăm, cu această ocazie, că luptătorii români trebuie să aibă un sprijin popular, masiv, în lupta lor nobilă destinată a zădărnici intenţiile criminale ale „luptătorilor din umbră” ale celor ce se consideră îndreptăţiţi să-şi facă singuri dreptate şi condamnă la moarte oameni nevinovaţi, a unor oameni destinaţi morţii doar pentru că trăiesc în ţări care nu sunt de acord cu pornirile incalificabile ale teroriştilor.
Trebuie să acceptăm, fără echivoc, faptul că terorismul a devenit cel mai mare duşman al omenirii. Împotriva acestuia trebuie să luptăm.
Şi când afirm acest lucru vă îndemn să ne gândim la câteva evenimente recente ce argumentează necesitatea de a lupta cu fermitate împotriva terorismului internaţional: SUA - 11 septembrie 2001, Moscova - 23 octombrie 2003, Madrid - 11 martie 2004, Beslan – 1 septembrie 2004, Londra – 7 iunie 2005 şi mă opresc aici pentru a nu mai aminti şi tentativele dejucate de luptătorii antitero, date care dovedesc mai ales prin amploarea acţiunilor şi prin ferocitatea acestora că teroriştii n-au scrupule şi au dovedit că pot lovi oriunde şi oricând, fapt ce ne impune să privim cu atenţie spre această zonă, înspre ameninţarea numită terorism.
În acest context trebuie reiterat faptul că anul 2006 a fost marcat, la nivelul Uniunii Europene, de o amplificare a manifestaţiilor fenomenului terorist, organizaţii precum Hamas, Hazbollah, Mujahedinii Poporului din Iran, Al-Quaida, Ansar, Al-Islam, Armata Corsicana, IRA, au manifestat şi manifestă un caracter transnaţional şi transregional, iar România, cu cei 2070,6 km de triplă frontieră naţională, U.E şi NATO, are obligaţia, şi sub acest aspect să-şi intensifice politica de securitate pusă tocmai în slujba acestor triple interese de maximă importanţă, fapt ce solicită şi multiple responsabilităţi.
Tocmai din această perspectivă se impune a considera că stabilirea ca din acest an, când pe teritoriul ţării noastre au fost anihilate câteva tentative de acţiune ale unor terorişti aflaţi pe teritoriul nostru în „vizite ale morţii”, ziua de 24 decembrie să fie declarată „Ziua Luptătorului Antiterorist” capătă o semnificaţie deosebită şi luptătorii Antitero merită, cu prisosinţă, tot respectul, indiferent dacă fac parte din structuri ale SRI ori ale Jandarmeriei.
Este semnificativ pentru memoria noastră ca popor că după 23 de ani, SRI a ridicat un monument al luptătorilor antiterorişti în locul în care au fost ucişi, măcelăriţi practic, cei şapte membri USLA, conduşi de colonelul Trosca, una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria Revoluţiei române.
De remarcat că USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiterorism) a premers actualele structuri ale SRI menite a lupta împotriva terorismului ce se manifestă tot mai violent în lumea contemporană.
Trebuie subliniat că grupul celor şapte, conduşi de colonelul Gheorghe Trosca au fost măcelăriţi din ordinul generalului Nicolae Militaru, fiind „confundaţi cu terorişti şi trupurile le-au fost lăsate pe stradă spre învăţătură de minte numai că generalul Militaru a fost dovedit, tocmai de colonelul Trosca, ciudată coincidenţă, drept colaborator, adică spion în slujba GRU, adică al serviciului secret al Armatei fostei URSS. Trosca lucrase la dosarul „Corbii” în care au fost anchetaţi înalţi oficiali racolaţi de sovietici, confuzia cu teroriştii capătă alte conotaţii.
Iată de ce ziua de 24 decembrie a devenit Ziua Luptătorului Antiterorist.
Poate, am adăuga noi, cei de la SRI s-au gândit să aşeze această zi în Ajunul Marelui Praznic al Naşterii Mântuitorului şi pentru a aşeza acţiunea şi destinele luptătorilor antiterorişti sub puternice protecţie a lui Iisus Hristos.
Normal că nu putem să nu apreciem acest gest reparatoriu al celor de la SRI şi considerăm fixarea zilei de 24 decembrie ca zi a luptătorilor antitero din cadrul SRI ca deosebit de inspirată, fără a uita însă că şi Jandarmeria Română are o structură specializată în combaterea terorismului – Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Ţepeş”, SRI, dar şi fiecare dintre noi este necesar să conştientizăm că terorismul este un pericol real, cumplit şi contribuţia noastră, a fiecăruia în această luptă trebuie să fie una efectivă şi fără nicio slăbiciune.
Împreună, uniţi, putem dovedi că suntem puternici şi mai ales nu trebuie să uităm că printre noi, ca popor, există destule cozi de topor şi unii dintre cei care au fost spioni în slujba unor alte ţări în decembrie 89 s-au căţărat pe trepte ierarhice comandându-i inclusiv uniforma de „mareşal”, uitând, poate, că trădătorii niciodată nu-şi pot şterge tot trecutul.
Trădătorii rămân mereu aşezaţi în paginile negre ale istoriei neamului.
Să ne omagiem însă eroii, avem eroi cu care ne mândrim, iar printre aceştia la loc de cinste trebuie să-i aşezăm pe Eroii din decembrie 89 şi pe toţi cei care, în fiecare zi, luptă pentru liniştea poporului lor.
Luptătorii antiterorişti sunt printre aceştia şi merită toată recunoştinţa noastră. A neamului în întregimea sa.
Adrian L. Mănarcă,
senior editor