Circa 70 hectare de teren degradat au fost împădurite în patru sate ale comunei

Satele Budeştiului erau ocolite de ploi, iar terenurile se degradau, de aici porneşte povestea unui proiect de succes al administraţiei locale şi al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic li de Vânătoare Cluj-Napoca. De-a lungul timpului, pădurile naturale din această zonă au fost defrişate şi înlocuite cu plante de cultură ori au fost transformate în păşuni şi fânaţe, dar exploatarea neraţională şi păşunatul intensiv au condus la degradarea terenului.
Comuna Budeşti (sau Vecea) era una dintre cele mai deficitare unităţi administrativ-teritoriale din Bistriţa-Năsăud din punct de vedere al gradului de acoperire cu pădure. Adică, din suprafaţa de 5325 hectare a comunei, doar 4,23% reprezenta fond forestier.
De la aceste realităţi, încă de acum şapte ani, au fost identificate patru perimetre de ameliorare a terenurilor degradate – Budeşti, Budeşti Fânaţe, Ţagu şi Ţăgşor – pentru împădurirea unei suprafeţe de circa 110 hecatre, cu finanţare de la bugetul de stat şi din fondul de ameliorare constituit la nivelul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Studiile de fezabilitate au fost aprobate în 2007, dar lucrările au debutat abia în 2012 şi doar pe trei perimetre. Asta pentru că autorităţile locale nu aveau culoarea potrivită…
În mai 2013, Budeştiul se laudă cu aproape 70 hectare „în plus” la fondul forestier, deşi mai este mult de muncă şi în următorii ani. Este o moştenire pentru generaţiile viitoare, spunea primarul Vasile Codrea, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, care s-a desfăşurat, în premieră, „în deplasare”.
***
Potrivit inspectorului şef Istrate Şteţco, cele trei obiective de investiţii demarate în 2012- Budeşti-27,06 ha, Ţagu-20,06 ha şi Ţăgşor -21,93 ha - au o valoare totală de 1.348.393 lei (fără TVA). Primăvara trecută, au fost plantaţi circa 472.290 de puieţi, dintr-o mare diversitate de specii de arbori şi arbuşti, precum gorun, pin, frasin, paltin, cireş, mălin american, păducel, cătină, sălcioară etc. “Din păcate, seceta îndelungată şi temperaturile excesiv de ridicate din anul 2012 (temperaturi frecvente la nivelul solului de 60-65ºC), au afectat plantaţiile instalate şi au dus la calamitarea parţială a acestora, astfel încât în această primăvară au fost executate, pe lângă completările curente, lucrări de refacere a calamităţilor”, a prezentat şeful IRTSV Cluj-Napoca.
Pentru zonele cu eroziune puternică în adâncime, ravenate, s-au prevăzut lucrări speciale de consolidare a terenului prin amenajarea de terase sprijinite pe gărduleţe din nuiele pe o lungime de peste 2000 metri.
Pentru asigurarea reuşitei plantaţiilor s-au prevăzut lucrări de completări ale pierderilor şi lucrări de întreţinere a plantaţiilor (mobilizări de sol, recepări, revizuiri, descopleșiri) şi de combatere a daunătorilor, lucrări eşalonate de-a lungul celor şase ani de execuţie. De asemenea, pentru protejarea plantaţiilor, în principal împotriva păşunatului şi a animalelor sălbatice, a fost prevăzută asigurarea pazei şi împrejmuirea plantaţiilor cu gard din sârmă ghimpată pe o lungime totală de 10,48 km, precum şi şanţuri de minim sanitar.
“Prin aplicarea acestei investiţii de ameliorare silvică, se urmărește îmbunătăţirea condiţiilor climatice zonale, protejarea terenurilor agricole învecinate şi, nu în ultimul rând, creşterea suprafeţei de pădure, care va avea efecte benefice pe termen lung atât din punct de vedere economic, ţinând cont de lipsa de material lemnos din zonă, cât şi din punct de vedere peisagistic”, a concluzionat inspectorul şef Istrate Şteţco.

***
Pentru cel de-al patrulea obiectiv, Budeşti Fânaţe, cu o suprafaţă de circa 41,07 ha, deşi s-a încercat obţinerea unei finanţări, în anul 2011, prin Administraţia Fondului de Mediu, încă nu s-au obţinut aprobările necesare. Foarte probabil, proiectul va fi promovat, anul acesta, pentru finanţare prin ITRSV Cluj-Napoca.

***
În context, a fost ridicată şi problema atragerii fondurilor europene pentru împădurirea terenurilor, prin Măsura 221 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. În judeţul nostru, doar trei astfel de proiecte au fost declarate eligibile, iar numărul acestora nu este impresionant nici la nivel naţional. Şi asta, pentru că „ghidul solicitantului” este stufos, dificil, nu există consultanţi în acest domeniu şi nici prea multe firme care „împăduresc” , nu doar „exploatează”.
Drept răspuns, directorul executiv Sorin Mareş de la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a menţionat că, pentru exerciţiul financiar 2014-2020, trebuie stabilite clar o serie de priorităţi. „Birocraţia” care planează asupra acestor proiecte cu finanţare europeană are o explicaţie clară: pentru că mulţi au încercat să fraudeze din fonduri europene, criteriile de selecţie au fost înăsprite. Nu de alta, dar şi europenilor le-ar conveni ca banii să nu fie cheltuiţi în România şi să se întoarcă în Vest.
***
A fost o primă încercare de a a rupe rutina acestor şedinţe de Colegiu Prefectural, din sala Palatului Administrativ la Căminul Cultural.
„Este momentul să ieşim din birouri şi să vedem realităţile judeţului nostru aşa cum sunt ele. Nevoile comunităţilor din judeţ sunt de foarte mult vehiculate, dar instituţiile, poate din prea multă birocraţie, nu reuşesc să fie mai pragmatice.
Am hotărât să facem această întâlnire în această zonă, printre cele mai sărace din Bistriţa-Năsăud, dar care are câteva exemple de reuşită. Consider că această investiţie este un exemplu de bună practică şi pentru alte comune din judeţul nostru”, a argumentat subprefectul Ovidiu Frenţ decizia de a-i duce pe şefii instituţiilor deconcentrate în locul de unde „începe Bistriţa-Năsăud”.