Dumitru Popiţan-„Muzeul gloriilor noastre”

Apărutră la Editura Karuna din Bistriţa,1013, cartea distinsului dascăl şi prolific condeier, Dumitru Popiţan este un semn de preţuire şi recunoştinţă pentru olimpicii noştri sportivi de ieri şi de azi. Pentru cei care au făcut, de-a lungul anilor, să se vorbească în lume, cu admiraţie, despre România, despre şcoala sportivă din ţara noastră, despre antrenorii medaliaţilor olimpici,pentru cei care ne-au dat atâtea motive de mândrie şi de bucurii spirituale.
Cui nu i s-au umezit ochii de emoţie atunci când Iolanda Balas, Lia Manoliu, Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Doina Melinte, Maricica Puica, Elisabeta Lipă, Nicu Vlad, Daniela Silivaş, Laura Badea, Gabriela Szabo etc. au făcut să se înalţe drapelul tricolor şi să se audă în ţară şi peste hotare Imnul Naţional, odată cu urcarea lor pe cea mai înaltă treaptă a podiumurilor olimpice?
Înţelegem oare, la câte tentaţii, la câte plăceri ale copilăriei şi adolescenţei au renunţat aceşti glorioşi sportivi, pentru a perfecţiona, până la detaliu, un exerciţiu la bârnă, la bara fixă sau la sol, pentru a-şi încrucişa mănuşile cu pugilişti renumiţi, întâlniţi în ring, pentru a se situa pe primele locuri la întrecerile de canotaj, de tir, de spadă sau de alergare?
Dacă viaţa lor a fost închinată, din copilărie până în deplină maturitate atingerii unor performanţe olimpice, dacă prin medaliile obţinute au făcut fericită o ţară, este de datoria noastră să nu-i uităm niciodată, nici pe cei ce sunt încă în viaţă, nici pe cei trecuţi la masa umbrelor. Să-i aniversăm şi să-i comemorăm, să-i prezentăm la posturile de radio şi televiziune, în presa naţională şi internaţională, să-i punem în cărţi ca cea prezentată aici, să organizăm pentru ei simpozioane, adunări publice etc….
Cartea profesorului Dumitru Popiţan este bogată în date şi informaţii interesante, începând cu originea jocurilor olimpice, continuând cu olimpiadele la care a participant ţara noastră, cu sportivii care au câştigat medalii de aur, argint şi bronz precum şi cu succintele portrete în cuvinte ale celor mai valoroşi olimpici.
Cât priveşte originea jocurilor olimpice autorul apelează la miturile şi legendele greceşti, oprindu-se la anul 776 î.e.n. când regele Ifitos al Eladei cinsteşte prin astfel de întreceri sportive pacea încheiată cu regele Licurg. Alteori se organizau în cinstea unei victorii asupra duşmanului. De fiecare dată erau bune prilejuri de desfătare, de petrecere şi bucurie,
Aflăm de asemenea că în anul 1914 a luat fiinţă în ţara noastră Comitetul Olimpic Român, iar odată cu aceasta România a intrat cu adevărat în familia olimpică.. În total ţara noastră s-a prezentat în întrecerile olimpice, spune autorul, cu un număr de 1933 participanţi, care s-au întrecut în 202 sporturi, la 1127 ramuri sportive, cucerind peste 300 de medalii. Impresionante cifre culese cu răbdare şi pasiune din documentele vremii.
Dintre sportive ne oprim la Nadia Comăneci reţinând doar cîteva date semnificative: „La vârsta de 13 ani a câştigat trei medalii de aur şi una de argint la Campionatele Europene de la Skien, Norvegia, în 1975. La 14 ani a devenit stea a Jocurilor Olimpice de vară de la Montreal. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect de zece la olimpiadă dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), una de argint şi una de bronz,
Cartea profesorului Dumitru Popiţan este, după,părerea noastră, şi un semnal dat oficialităţilor să preţuiască valorile, să nu permită ca cenuşa uitării să se aşeze peste memoria lor niciodată.