Sever Ursa, un ziditor
La buna iniţiativă a scriitorilor Aurel Podaru, Icu Crăciun şi a altor câţiva apropiaţi, a apărut cartea-omagiu, „Sever Ursa, Un ziditor”, o carte care trebuia să apară, în care noi, prietenii şi colaboratorii săi ne-am străduit să-i aducem, pe aripa vremurilor, câteva gânduri şi sentimente de recunoştinţă, de apreciere, celui ce este, fără discuţie, cea mai vie şi puternică personalitate culturală a Maierului din ultimul deceniu. Patriarhul Cultural al Maierului, pe care l-am denumit aşa acum ceva vreme, a fost să fie şansa unică a acestui Maieru unic, în timpuri cu nori şi soare, a fost să fie, în primul rând, un formator de caractere. Personal am onoarea să mă bucur de stima şi aprecierea acestui OM, de-a lungul anilor, prietenie care mi-a arătat o seducătoare generozitate.
Cartea aceasta, „Sever Ursa-Un ziditor”, a apărut la editura „Eikon” din Cluj-Napoca, 2013, ediţie îngrijită de scriitorul Aurel Podaru, cel care a avut şi revelaţia titlului şi care, practic, a îmbuchetat materialele volumului. Prefaţa este semnată de universitarul clujean Mihaela Ursa, iar postfaţa o semnează cel mai apropiat colaborator al Profesorului, profesorul scriitor Icu Crăciun. Aducem mulţumiri Primăriei comunei Maieru, primarului Vasile Dumitru şi viceprimarului Vasile Borş, de asemenea, Consiliului Local pentru unanimitatea cu care a votat ajutorul financiar pentru apariţia volumului.
Am citit cu linişte şi bucurie aprecierile celor care s-au încolonat pe bulevardul recunoştiinţei şi mă opresc, din lipsă de spaţiu, doar la câteva nume, Bogdan Lupescu, Emil Boşca-Mălin, Ion Moise, Aurel Podaru, Olga Lucuţa, Menuţ Maximinian, Dan Popescu, Ioan Seni, Petru Vintilă, Ion Login Popescu, Mihail Vlad, Ion Buzaşi, G Moldovan, IR Zăgreanu, Cornel Cotuţiu, Ion Mititean, Iacob Naroş, Macavei Al Macavei, Grigore Marţian, Icu Crăciun.
„Vorbele lui sunt puţine, măsurate, judecăţile-temeinice, argumentate...În toate discuţiile, prietenul Sever îşi menţine calmul, tonul lui este limpede şi ferm, având forţa de a linişti lucrurile şi de a le conduce spre zona raţionalului...Avem în faţă nu doar un dascăl de ţară, ci şi un intelectual rafinat, un om cu o vastă cultură, unul din aceea pentru care lectura este deprindere organică, nevoie reală şi constantă”-Aurel Podaru. Continuă IR Zăgreanu, „Cine îl ascultă pe profesorul Sever Ursa vorbind despre Rebreanu, cu siguranţă că, plecând din Maieru, va căuta cu privirea de la geamul autobuzului, să surprindă, undeva pe câmp, pe un Ion sărutând pământul.” Iar Cornel Cotuţiu concluzionează, „Ce noroc să trăieşti, să gândeşti şi să te manifeşti sub un asemenea protector.” Mihaela Ursa, fiind nepoată de văr cu Profesorul, recunoaşte că este un pic subiectivă în apreciei, „El a gândit, a proiectat şi a muncit direct la clădirea unor destine, la o istorie vie, săracă în documente, dar debordând de viaţă, a oamenilor şi a locurilor cu care a avut de a face.” N-avem ce face, şi noi ceilalţi, mai mult sau mai puţin, suntem subiectivi, tocmai aici stă farmecul viu al prieteniei spirituale.
Prietenul meu Icu Crăciun are privilegiul de a fi, încă odată o spun, colaboratorul cel mai apropiat al domnului Ursa. Icu m-a impresionat cu acest titlu, format din două cuvinte, „Profesorului meu”, adică, traduc eu, mereu recunoştiinţă necondiţionată. Foarte frumos!
Domnul Sever Ursa nu descrie prea mult, dânsul disecă, nu intră intempestiv în sufletul personajelor sale, ci se învârte în jurul lor cu răbdare de anatomist. Este atât de puternic pentru că este sistematic. Filosoful din dânsul se adaugă observatorului, ordinea este stabilită ştiinţific, mereu există o idee care se află în centrul activităţilor sale. Domnul Ursa este mare pentru că este exact. Surprinde adevărul pentru că surprinde ansamblul, capacitatea sa de sistematizare a dat lucrărilor sale unitate şi forţă, veridicitate şi interes. Metafora nu este un capriciu al voinţei sale, ci o formă a gândirii sale, în spatele cuvântului este un întreg tablou, o atitudine. Îi repugnă comparaţiile ieşite din comun, expresiile şocante, paradoxurile de stil, bizareriile, rafinamentele, excesele imaginaţiei. Toate facultăţile sale lucrează simultan, filosoful, folcloristul, criticul, enciclopedistul, eseistul, observatorul, la dânsul se manifestă deodată. Dacă toate acestea ar acţiona pe rând, în mod izolat, nu ar produce decât creaturi mutilate şi existenţe abstracte. Cuvântul nu reprezintă o cifră, ci o sursă de imagini. Descinderea sa în lumea arhaică a satului ardelenesc se face sentimental, cu acea nostalgie a rădăcinilor aducătoare de trăire deschisă, în comuniune. Maieru, ca orice sat românesc autentic, are un simţ numai al său prin care se vede un mic centru al lumii. Acest sat îşi are autonomia şi mitologia sa.
Domnul profesor Sever Ursa este cel mai grandios depozit de documente despre natura umană din această fascinantă şi frământată Vale a Someşului.
Adaugă comentariu nou