Doamnele de la Casa Judeţeană de Pensii

Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud performează peste medie, înregistrând un punctaj general de 4,17 din 5 puncte, arată un sondaj realizat de către TNS CSOP. Astfel, în perioada 8 noiembrie 2014 – 18 ianuarie 2015,  institutul a realizat un număr de 211 chestionare cu beneficiari ai serviciilor oferite de Casa Judeţeană de Pensii, fie că vorbim de stabilirea unor drepturi de pensie, de modificarea/ recalcularea unor drepturi, acordarea de bilete de tratament, plata ajutoarelor de deces etc.

          Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud obţine un scor de imagine de 3,95 puncte din 5, cele mai apreciate atribute de către respondenţi fiind amabilitatea, încrederea, seriozitatea şi răbdarea. Factorii de imagine cu impact ridicat asupra satisfacţiei beneficiarilor sunt calitatea, încrederea şi lipsa corupţiei.

          Bistriţenii au apreciat comportamentul/atitudinea personalului cu care intră în contact beneficiarul, primirea de informaţii/îndrumări clare de la personalul Casei Judeţene de Pensii, dar şi promptitudinea.

 

 

Interfaţa fiecărei instituţii este Registratura sau ghişeul de relaţii cu publicul, locul unde beneficiarul intră în contact cu primul funcţionar, unde solicită informaţii, consiliere, depune documentele.

 

Referentul Maria Rad: La acest ghișeu, se adresează cetățenii pentru cinci tipuri de pensii și mă refer la pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțial, pensia de invalidate și pensia de urmaș.

De asemenea, aici se înregistrează dosarele pentru acordarea drepturilor  prevăzute, de Legea 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961 și Legea 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri și de Legea 189/2000.

Maria Rad: În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limita de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş.

          Voi încerca să vă prezint, succint, fiecare categire în parte. Potrivit art. 52 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia pentru limita de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz.  Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform unei eşalonări. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

          Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut delege. 

Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu pâna la 8 ani. 

          O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, indiferent de stadiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii. În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este de gradul I (pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire,), de gradul II şi gradul III.

          Nu în ultimul rând, ne vom referi şi la pensia de urmaş care se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmaş până la vârsta de 16 ani, iar dacă-şi continuă studiile într-o formă de învăţământ, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 ani. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata de căsătorie a fost de cel puţin 15 ani.

          Sunt doar câteva dintre elementele generale care definesc aceste categorii de pensii, în baza Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

          Rep.: - Ce alte categorii de documente se primesc la ghişeul dumneavoastră?

          M.R.: - Tot la ghişeul nostru se adresează persoanele pentru adăugire de stagii de cotizare (de exemplu, persoana s-a pensionat însă ulterior a mai lucrat un an), adăugiri de sporuri sau adăugări de grupă. De asemenea, dacă intervin schimbări de adresă şi de nume, tot la acest ghişeu sunt depuse documentele. Nu în ultimul rând, aici sunt depuse şi cererile de revizuire a dosarelor, o procedură mult mai simplă ca timp de aşteptare în comparaţie cu o contestaţie depusă la Casa Naţională de Pensii.

          Rep.: - Odată înregistrat, dosarul pleacă spre soluţionare.

          M.R.: - După înregistrare, dosarul este repartizat către colegi, la „stabilire pensii”. Şi acolo sunt doar trei persoane care lucrează cu sute de dosare. Le precizăm oamenilor că în termen de două luni primesc acasă decizia, însă, sunt situaţii când acest termen se prelungeşte, pentru că sunt dosare foarte grele, ca de exemplu ale minerilor (cu foarte multe sporuri), ale medicilor, ale profesorilor, ale asistenţilor medicali. Nu mai vorbim că sunt persoane care au lucrate câteva zile în fiecare lună, pe parcursul a 25 de ani. Vă daţi seama câtă atenţie şi cât timp solicită un astfel de dosar.

          Rep.: - Care este programul de  lucru cu publicul?

          M.R.: - Primim aceste cereri la care făceam referire în intervalul orar 8.00-14.00, de luni până joi, pentru că vinerea este program de teren. În prima vinere din lună sunt la Beclean, a doua vinere – la Năsăud, a treia – la Sângeorz Băi şi în ultima vineri la Rodna.

          Rep.: - Cum decurge munca de teren?

          M.R.: - Şi acolo vin multe persoane, cu dosare pe care le preluăm şi pe care le prelucrez, ulterior, la Bistriţa, în programul informatic.

          Rep.: - În medie, cam câte persoane vi se adresează zilnic cu diferite probleme?

          M.R.: - Uneori poate fi vorba şi de sute de persoane, care vin cu tot felul de probleme. Ne aflăm de abia la începutul anului, însă a fost o perioadă foarte intensă, fiind preluate sute de dosare, fără a exagera, în medie am avut cam 150 persoane pe zi.

          Rep.: - Şi nu e vorba doar de o preluare simplă a dosarului...

          M.R.: - Nu, vine omul cu dosarul, mi-l pune în faţă şi, după ce îl analizez, trebuie să-i spun fiecăruia ce-i lipseşte, unde trebuie făcute modificări, că sunt necesare documentele în original – carnete de muncă, actul de identitate, certificate de naştere, de căsătorie. Le dăm şi cererea tipizată dar trebuie să-i ajutăm şi să o completeze. De multe ori, oamenii au emoţii când scriu această cerere. E normal, e o nouă etapă în viaţa lor. Trebuie să ai răbdare cu toată lumea.

M.R.: - Probabil că nu toată lumea consultă informaţiile care sunt postate pe site-ul Casei Judeţene de Pensii sau pe alte site-uri specializate. Mulţi se mai duc pe la primării. Ar fi foarte bine dacă la primărie li s-ar explica oamenilor de ce acte au nevoie. De exemplu, pe toate cererile pentru stabilirea unui drept de pensie sunt menţionate documentele de care acea persoană are nevoie la dosar. Dacă ar consulta o astfel de cerere, şi-ar putea pune toate documentele, pentru a nu fi nevoie de completări ulterioare. Oamenii trebuie să ştie că avem nevoie de actele originale.

          Rep.: - De câţi ani sunteţi la ghişeu?

          M.R.: - Lucrez de 22 ani la Casa de Pensii, iar de 7 ani sunt la acest ghişeu. Nu a fost întotdeauna uşor, pentru că e greu să le explici oamenilor că „legea e lege”, dacă nu ai destulă vechime, dacă nu ai cotizat suficient nu poţi beneficia de anumite drepturi. Recunosc, această muncă te uzează, stresul este foarte mare, pentru că eşti în faţa omului şi trebuie să-i răspunzi clar şi corect, iar volumul de muncă este foarte mare.

 

 

          Rep.: - Ştiu că în această perioadă vă confruntaţi cu un aflux mare de solicitări.

          Anca Urs: - Într-adevăr, aici sunt înregistrate contestaţiile, petiţiile, dar şi cererile pentru adeverinţe care să ateste calitatea de pensionar şi venitul obţinut. Chiar dacă cupoanele de pensie sunt transmise prin poştă, în foarte multe situaţii acestea nu ajung la destinatar. Au fost zile, în această perioadă, în care am eliberat şi 300 de adeverinţe, pentru că oamenii aveau nevoie de aceste acte în vederea depunerii unui dosar către primărie.

          Rep.: - Cu ce alte solicitări vi se adresează cetăţenii?

          A.U.: - La Registratură, programul de lucru cu publicul este între orele 8.30 – 16.30, de luni până joi, iar vinerea între orele 8.30 şi 14.00.

 

 

          Rep.: - Dumneavoastră preluaţi solicitările pentru acordarea ajutorului de deces. Cine poate beneficia de acest drept de asigurare socială, acordat conform Legii 263/2010?

          Monica Florean: - Ajutorul de deces se acordă la cerere, în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie aflat în întreţinerea acestora. Trebuie să ştiţi că dreptul asiguraţilor la ajutorul de deces nu este condiţionat de îndeplinirea stagiului de cotizare.

          Rep.: - În ce interval orar pot fi depuse cererile pentru acest ajutor şi când se primesc banii?

          M.F.: - Dacă cererea este depusă până la ora 11.00, după ora 13.00 deja se pot ridica banii. Potrivit legii, ajutorul de deces se plăteşte în termen de 24 ore din momentul solicitării, însă vrem să venim în sprijinul cetăţenilor în acele momente dificile.

          Rep.: - Ce acte sunt necesare la depunerea dosarului?

          M.F.: - Pe lângă cererea tip, este nevoie de certificatul de deces (în original şi copie), de actul de identitate al solicitantului, de acte de stare civilă ale solicitantului din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul sau, după caz, actul care atestă calitatea de moştenitor, tutore, curator; acte din care să rezulte că s-au suportat cheltuielile ocazionate de deces.